Tipuri de țesuturi epiteliale

Tipuri de țesuturi epiteliale

Țesuturile epiteliale acoperă suprafața internă și cea extrenă a corpului.

Biologie

Cuvinte cheie

țesuturi epiteliale, țesut epitelial, înveliș, epiteliu columnar, epiteliu scuamos, epiteliu prismatică, membrană mucoasă, cheratinizat, necheratinizat, un singur strat, stratificat, epiteliu ciliat, endoteliu, absorptive surface, strat cheratinos, bătătură, om, animal, biologie

Suplimente asociate

Animații

Epiteliu simplu pavimentos

  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv în care sunt ancorate celulele epiteliale.
  • nuclei - Sunt turtiți și se găsesc în centrul celulei.
  • celule turtite

Epiteliu simplu cubic

  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv în care sunt ancorate celulele epiteliale.
  • nuclei - Sunt rotunzi, şi sunt situați în centrul celulei.
  • celule cuboidale - Celule aproximativ cubice sau sferice.

Epiteliu simplu cilindric

  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv în care sunt ancorate celulele epiteliale.
  • nuclei - Sunt alungiți şi se situează în apropierea bazei celulei.
  • celule cilindrice

Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat

  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv în care sunt ancorate celulele epiteliale.
  • nuclei - Sunt alungiți, fiind aranjați pe mai multe rânduri.
  • celule fusiforme - Toate celulele sunt ancorate în membrana bazală.
  • cili - În mod tipic, epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat se găseşte în căile respiratorii. Mişcarea continuă a cililor asigură curăţarea căilor respiratorii. Nicotina paralizează aceşti cili.
  • mucus
  • celulă caliciformă - Celulă glandulară secretoare de mucus care acoperă mucoasa căilor respiratorii.

Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat

  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv care asigură baza pentru stratul inferior de celule epiteliale.
  • nuclei - Devin tot mai aplatizați spre partea superioară.
  • celule fusiforme inferioare - Stratul inferior de celule, situat pe membrana bazală, este alcătuit din celule-suşă care se divid şi formează noi celule epiteliale.
  • celule turtite superioare - Celulele epiteliale migrează continuu spre suprafaţă, devenind tot mai plate.

Epiteliu stratificat cheratinizat

  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv care asigură baza pentru stratul inferior de celule.
  • nuclei - Devin tot mai aplatizați spre partea superioară.
  • celule fusiforme inferioare - Stratul de celule inferior, situat pe membrana bazală este alcătuit din celule-suşă care se divid şi creează noi celule epiteliale.
  • celule turtite superioare - Celulele epiteliale migrează continuu spre suprafaţă, şi devin tot mai plate, acumulând cheratină. Celulele sunt supuse morţii celulare programate (apoptoză), formându-se un strat cheratinizat.
  • strat cheratinizat - În apropierea suprafeţei, celulele acumulează cheratină şi mor prin moarte celulară programată (apoptoză). Astfel se formează un strat cheratinizat care joacă un rol important în protecţia mecanică: grosimea stratului depinde de mărimea sarcinii. De asemenea, protejează împotriva unor substanţe chimice şi agenţi patogeni.

Animație

  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv în care sunt ancorate celulele epiteliale.
  • nuclei - Sunt turtiți și se găsesc în centrul celulei.
  • celule turtite
  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv în care sunt ancorate celulele epiteliale.
  • nuclei - Sunt rotunzi, şi sunt situați în centrul celulei.
  • celule cuboidale - Celule aproximativ cubice sau sferice.
  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv în care sunt ancorate celulele epiteliale.
  • nuclei - Sunt alungiți şi se situează în apropierea bazei celulei.
  • celule cilindrice
  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv în care sunt ancorate celulele epiteliale.
  • nuclei - Sunt alungiți, fiind aranjați pe mai multe rânduri.
  • celule fusiforme - Toate celulele sunt ancorate în membrana bazală.
  • cili - În mod tipic, epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat se găseşte în căile respiratorii. Mişcarea continuă a cililor asigură curăţarea căilor respiratorii. Nicotina paralizează aceşti cili.
  • mucus
  • celulă caliciformă - Celulă glandulară secretoare de mucus care acoperă mucoasa căilor respiratorii.
  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv care asigură baza pentru stratul inferior de celule epiteliale.
  • nuclei - Devin tot mai aplatizați spre partea superioară.
  • celule fusiforme inferioare - Stratul inferior de celule, situat pe membrana bazală, este alcătuit din celule-suşă care se divid şi formează noi celule epiteliale.
  • celule turtite superioare - Celulele epiteliale migrează continuu spre suprafaţă, devenind tot mai plate.
  • membrană bazală - Membrană de ţesut conjunctiv care asigură baza pentru stratul inferior de celule.
  • nuclei - Devin tot mai aplatizați spre partea superioară.
  • celule fusiforme inferioare - Stratul de celule inferior, situat pe membrana bazală este alcătuit din celule-suşă care se divid şi creează noi celule epiteliale.
  • celule turtite superioare - Celulele epiteliale migrează continuu spre suprafaţă, şi devin tot mai plate, acumulând cheratină. Celulele sunt supuse morţii celulare programate (apoptoză), formându-se un strat cheratinizat.
  • strat cheratinizat - În apropierea suprafeţei, celulele acumulează cheratină şi mor prin moarte celulară programată (apoptoză). Astfel se formează un strat cheratinizat care joacă un rol important în protecţia mecanică: grosimea stratului depinde de mărimea sarcinii. De asemenea, protejează împotriva unor substanţe chimice şi agenţi patogeni.

Narațiune

Celulele care alcătuiesc epiteliul simplu pavimentos sunt turtite, iar privite de sus, au o formă neregulată; ele sunt aranjate într-un singur strat pe membrana bazală. Acest tip de ţesut subţire şi relativ vulnerabil apare, în mod normal, în zonele care nu sunt expuse la şocuri mecanice puternice şi în epiteliul în care are loc un metabolism semnificativ. Epiteliul simplu pavimentos se găsește, de exemplu, în pereții alveolelor pulmonare şi în stratul care căptușește vasele sanguine, numit endoteliu.

Celulele care alcătuiesc epiteliul simplu cuboidal prezintă o secţiune transversală aproape cubică. Nucleii sunt situați în centrul celulelor. Acest tip de epiteliu se găsește în canalele de excreţie ale unor glande, pe suprafața interioară a tuburilor renale şi pe suprafața ovarelor.

Celulele care alcătuiesc epiteliul simplu cilindric sunt cilindrice; în general, nucleii lor alungiți sunt situați în apropierea bazei celulei. Acest tip de epiteliu se găseşte de obicei în epiderma nevertebratelor; în corpul uman, epiteliul simplu cilindric cu microvili este prezent în epiteliul de absorbție al tractului intestinal, iar suprafața interioară a trompelor uterine este acoperită de epiteliu simplu cilindric ciliat.

Nucleii alungiți ai epiteliului pseudostratificat cilindric ciliat sunt aranjaţi în mai multe straturi, însă toate celulele componente formează un singur strat şi sunt aşezate pe membrana bazală. În cazul acestui tip de epiteliu, se remarcă prezenţa celulelor caliciforme secretoare de mucus. Acoperă cea mai mare parte a tractului respirator inferior: mucusul secretat şi impurităţile sunt împinse încontinuu spre faringe prin mişcarea ritmică a cililor. Deoarece nicotina paralizează cilii, căile respiratorii ale fumătorilor nu sunt curățate corespunzător, cauzând tuse frecventă.

În epiteliul stratificat pavimentos necheratinizat numai rândul inferior de celule se află în contact direct cu membrana bazală. Celulele devin tot mai aplatizate spre suprafaţă. Acest tip de epiteliu oferă o protecţie mai eficientă decât epiteliile simple. Deoarece nu formează un strat cheratinizat, nu împiedică respiraţia prin piele. Prin urmare, este prezent în epiderma peştilor. În corpul uman, este întâlnit mai ales pe suprafeţele expuse la sarcini mecanice intense: în cavitatea bucală, cavitatea faringiană, o parte a esofagului, în zona din jurul anusului şi în vagin.

Epiteliul stratificat cheratinizat este cel mai rezistent tip de ţesut epitelial. Prin divizarea celulelor fusiforme din stratul inferior, se formează în mod continuu noi celule epiteliale care migrează spre suprafaţă. În acelaşi timp, ele devin tot mai plate, şi acumulează cheratină, care formează stratul cornos. Din cauza apoptozei (moarte celulară programată), la suprafaţă se găsesc celule moarte şi cheratinizate care formează un strat cheratinizat.

Stratul gros de cheratină are un rol important în adaptarea la viaţa pe uscat, deoarece reduce pierderea de apă prin evaporare şi creşte rezistenţa ţesutului. În acelaşi timp, inhibă în mod semnificativ respiraţia prin piele, fiind tipic pentru animalele cu plămânii dezvoltaţi, precum reptilele, păsările şi mamiferele. Nefiind complet cheratinizat, epiteliul amfibienilor nu împiedică respiraţia prin piele.
Epiteliul stratificat cheratinizat formează stratul exterior al pielii; după cum poate fi observat, dezvoltarea stratului cornos depinde de mărimea sarcinii: astfel, de exemplu, munca fizică conduce la apariţia de bătături în palmă.

Suplimente asociate

Straturile pielii, senzații cutanate

Pielea, învelișul exterior al corpului nostru, este compusă din trei straturi și anume epidermul, dermul și hipodermul.

Ţesuturile conjunctive

Țesuturile conjuctive includ țesuturile conjunctive laxe, țesuturile conjunctive dense, ţesuturile adipoase, sângele, ţesuturile cartilaginoase şi...

Țesuturile musculare

Organismul uman prezintă trei grupe diferite de mușchi: mușchii netezi, mușchii scheletici (sau striați) și mușchiul cardiac.

Neuronii și țesutul nervos

Neuronii sunt celule specializate responsabile pentru transmiterea semnalelor electrice.

Nivelurile de organizare a materiei vii

Animația prezintă nivelurile de organizare ale sistemelor, de la nivelul unui organism până la nivel celular.

Tipuri de vase de sânge

Cele trei tipuri principale de vase de sânge din organism sunt artera, vena și capilarele.

Sângele uman

Sângele uman este alcătuit din celule sangvine (globulele roșii, globulele albe, trombocitele) și plasmă.

Mușchii corpului uman

Mușchii scheletici constituie componentele active ale sistemului locomotor, fiind responsabili de mișcarea oaselor pe care sunt fixați.

Structura mușchilor scheletici

Animaţia demonstrează structura moleculară fină a muşchilor şi mecanismul de funţionare al acestora.

Added to your cart.