Telescopul spațial Kepler

Telescopul spațial Kepler

Telescopul spațial Kepler a fost lansat de NASA pentru a descoperi planete de tipul Pământului, care se învârt în jurul altor stele.

Geografie

Cuvinte cheie

telescopul spațial Kepler, telescop spațial, telescop, Kepler, NASA, cercetarea planetelor, planetă, stea, cercetare spațială, astronomie, geografie

Suplimente asociate

Animații

Telescopul spațial Kepler

Data lansării: 7 martie 2009, ora 3:49

Locul lansării: Cape Canaveral, Florida, SUA

Costurile misiunii: ~ 600 milioane $

Orbita: în jurul Soarelui

Perioada orbitală: 372,5 zile

Diametrul oglinzii principale: 1,4 m

Cu ajutorul telescopului spațial Kepler NASA caută în primul rând exoplanete propice vieții, de dimensiunea Pământului.Telescopul cercetează peste 100 000 de stele în același timp în direcția constelațiilor Lira și Lebăda.
Dacă în jurul unei stele orbitează o planetă și planul orbital al planetei este corespunzător, atunci trecerea planetei prin fața acesteia va fi înregistrată de telescop.
În momentul trecerii prin dreptul stelei, se produce o diminuare temporară a luminozității aparente a acesteia iar această diminuare va fi detectată de senzorul foarte sensibil al telescopului. Din analiza informațiilor obținute se pot stabili parametrii planetei, printre care perioada orbitală, distanța până la steaua mamă și mărimea. Cu ajutorul telescopului spațial Kepler, anual se descoperă mai multe sute de exoplanete.

Orbită

  • Orbită în jurul Soarelui
  • Perioada orbitală: 372,5 zile
  • Soare
  • Pământ
  • telescop spațial

După ce depășește Pământul, telescopul orbitează în jurul Soarelui și este ațintit spre constelațiile Lebăda și Lira. Se rotește în jurul Soarelui în 372,5 zile și în jurul Pământului în 365,25 de zile. Telescopul se poziționează astfel încât parasolarul să protejeze permanent sistemul optic de lumina solară.

Construcţie

  • parasolar - Sistem parasolar care protejează telescopul de lumina Soarelui. Partea mai lungă a telescopului trebuie să fie îndreptată către Soare. Acest lucru este asigurat de construcția specială a sondei: datorită presiunii vântului solar, sistemul se află în echilibru atunci când parasolarul se află în poziția corectă.
  • sistem electronic senzorial
  • senzor - Suprafața curbată reflectă lumina provenită dinspre oglinda principală fără distorsiuni. Măsoară schimbările infime survenite în luminozitatea stelelor, ceea ce poate indica existența planetelor care orbitează steaua.
  • panou solar
  • carcasă
  • lentilă corectoare
  • oglindă principală

Principiul observării planetelor

  • se diminuează luminozitatea aparentă a stelei

Dacă o planetă trece prin dreptul unei stele, se diminuează temporar luminozitatea acesteia, aspect ce poate fi detectat de un senzor foarte sensibil. Diminuarea luminozității este foarte mică. De exemplu, dacă o planetă de dimensiunile Pământului trece prin fața unei stele asemănătoare Soarelui, scăderea luminozității este comparabilă cu cea produsă de trecerea unui purice prin fața unui far auto și aceasta ar fi cercetată de la o distanță de mai mulți kilometri.

Din analiza informațiilor obținute se pot stabili parametrii planetei, printre care și perioada orbitală, distanța până la steaua-mamă și mărimea. Cu ajutorul telescopului spațial Kepler, anual se descoperă mai multe sute de exoplanete.

Funcționare

  • oglindă principală - Are diametrul de 1,4 m. Oglindă sferică ce reflectă lumina înapoi către detector.
  • lentilă corectoare - Lentilă Schmidt care prin forma sa specială corectează aberația sferică a oglinzii principale.
  • senzor - Suprafața curbată reflectă lumina provenită dinspre oglinda principală fără distorsiuni. Măsoară schimbările infime survenite în luminozitatea stelelor, ceea ce poate indica existența planetelor care orbitează steaua.

Lumina pătrunde în telescop printr-o lentilă corectoare. Forma specială a acestei lentile corectează aberația sferică apărută în oglinda principală. Oglinda principală este sferică și reflectă lumina înapoi spre senzor. Datorită suprafeței curbate a lentilei, lumina reflectată de oglindă nu suferă distorsiuni. Senzorul măsoară schimbările apărute în luminozitatea stelelor, ceea ce poate indica existența unor planete care orbitează steaua.

Animație

  • oglindă principală - Are diametrul de 1,4 m. Oglindă sferică ce reflectă lumina înapoi către detector.
  • lentilă corectoare - Lentilă Schmidt care prin forma sa specială corectează aberația sferică a oglinzii principale.
  • senzor - Suprafața curbată reflectă lumina provenită dinspre oglinda principală fără distorsiuni. Măsoară schimbările infime survenite în luminozitatea stelelor, ceea ce poate indica existența planetelor care orbitează steaua.
  • se diminuează luminozitatea aparentă a stelei

Narațiune

Cu ajutorul telescopului spațial Kepler, NASA caută în primul rând exoplanete de dimensiunea Pământului, potenţial locuibile. Telescopul a fost lansat în spațiu la 7 martie 2009. După ce depășește Pământul, telescopul orbitează în jurul Soarelui și cercetează o suprafață relativ mică a cerului. Se rotește în jurul Soarelui în 372,5 zile și în jurul Pământului în 365,25 de zile. Telescopul se poziționează astfel încât parasolarul sau să protejeze permanent sistemul optic de lumina solară.

În telescop lumina pătrunde printr-o lentilă corectoare. Forma specială a acestei lentile corectează aberația sferică apărută în oglinda principală. Oglinda principală este sferică și reflectă lumina înapoi spre detector. Datorită suprafeței curbate a lentilei, lumina reflectată de oglindă nu suferă distorsiuni.

Telescopul cercetează mai mult de 100 000 de stele în același timp în direcția constelațiilor Lira și Lebăda. Dacă în jurul unei stele orbitează o planetă și planul orbital al planetei este corespunzător, trecerea planetei prin dreptul stelei va fi înregistrată de telescop. În momentul trecerii prin dreptul stelei, se produce o diminuare temporară a luminozității acesteia, iar această diminuare va fi detectată de senzorul foarte sensibil al telescopului.

Din analiza informațiilor obținute se pot stabili parametrii planetei, printre care și perioada orbitală, distanța până la steaua-mamă și mărimea. Cu ajutorul telescopului spațial Kepler, anual se descoperă mai multe sute de exoplanete.

Suplimente asociate

Legile lui Kepler

Cele trei legi care descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui au fost enunțate de astronomul german Johannes Kepler.

Observator astronomic

Observatoarele sunt adesea construite la înălțimi mari pentru a minimaliza efectele turbulențelor atmosferice.

Telescoape optice

Animația prezintă principalele telescoapele refractoare și reflectoare folosite în observațiile astronomice.

Telescopul spațial Hubble

Telescopul spațial Hubble orbitează în afara atmosferei terestre, din acest motiv imaginile luate de acesta nu sunt perturbate de turbulențele atmosferice.

Evoluția mecanicii cerești

Animația prezintă activitatea științifică a astronomilor și fizicienilor ale căror cercetări au influențat imaginea noastră despre univers.

Instrumente optice

Astăzi, există o gamă largă de instrumente optice, variind de la microscoape la telescoape.

Programul de explorare a planetei Marte

Sondele spațiale și vehiculele robot examinează structura planetei Marte și eventualele urme de viață de pe aceasta.

Aselenizare: 20 iulie 1969

Neil Armstrong, unul din membrii echipajului Apollo-11 a fost primul om care a pus piciorul pe Lună.

Calea Lactee

Galaxia noastră are un diametru de 100 000 de ani-lumină. Soarele este una dintre cele peste 100 de miliarde de stele ale Căii Lactee.

Imponderabilitate

În traiectoria sa, o navă spațială este în mod constant în cădere liberă.

Misiunea Apollo 15 (Vehiculul Lunar Rover)

Animația prezintă vehiculul lunar folosit în misiunea Apollo 15.

Misiunea New Horizons (Orizonturi Noi)

Sonda spațială New Horizons a fost lansată în 2006 pentru a cerceta planeta Pluto și centura Kuiper.

Planete, dimensiuni

Planetele interioare ale sistemului solar sunt planete telurice, în timp ce planetele exterioare, sunt giganți gazoși.

Sondele spațiale Voyager

Sondele spațiale Voyager au fost primele obiecte create de om care au ajuns în afara sistemului solar. Ele strâng date despre spațiul cosmic și au la bord...

Tipuri de stele

Această animație prezintă procesul de dezvoltare a stelelor pentru stele de mărime medie și mare.

Unde gravitaționale (observatorul LIGO)

Corpurile masive aflate în mișcare accelerată, produc în jurul lor fluctuații în curbura spațiu-timp, numite unde gravitaționale.

Vecinii noștri cosmici

Prezentarea vecinilor noștri cosmici apropiați sau îndepărtați, de la sistemul solar la stele și galaxii.

Zborul lui Iuri Gagarin în spaţiu (1961)

Iuri Gagarin a fost primul om din lume ajuns în spaţiu la 12 aprilie 1961.

Stația Spațială Internațională

Stația Spațială Internațională este o stație spațială locuibilă, la construcția căreia au participat 16 state.

Tipuri de sateliți

Sateliții artificiali care orbitează în jurul Pământului sunt utilizați atât în scop civil, cât și în scop militar.

Added to your cart.