Sistemul olandez de diguri

Sistemul olandez de diguri

Construcții inginerești civile remarcabile ajută Olanda în lupta sa seculară cu marea.

Geografie

Cuvinte cheie

sistem de baraje, Olanda, baraj, mare, inundație, maree provocată de furtună, altitudine, Zuiderzee, polder, Flevoland, Rajna, Maas, Escaut, ecluză, sistem de ecluză, depresiune, flux, maree, țărm de mare, Marea Nordului, apă de mare, vízátemelő, olandeză, dig, agricultură, gură de vărsare, navigare, Rotterdam, Amsterdam, geografie fizică, geografie

Suplimente asociate

Animații

Olanda

  • Amsterdam
  • Assen
  • Lelystad
  • Leeuwarden
  • Arnhem
  • Groningen
  • Maastricht
  • 's-Hertogenbosch
  • Haarlem
  • Zwolle
  • Haga
  • Utrecht
  • Middelburg
  • Rotterdam

O jumătate din suprafața Olandei se situează la mai puțin de un metru deasupra nivelului mării. Valurile de maree și revărsările râurilor pun în pericol aproape două treimi din suprafața țării. Olandezii se luptă cu marea de mai multe secole.

Lucrările Zuiderzee

  • Amsteldiepdijk - Face legătura între insula Wieringen și continent. A fost prima fază a construcțiilor din proiectul Lucrările Zuiderzee. Digul a fost finalizat în anul 1924, are 2,5 km lungime și pe el au fost construite drumuri publice.
  • Afsluitdijk - Prin construcția acestui dig s-a închis Zuiderzee (cunoscut azi ca Ijselmeer). A fost finalizat în 1932, are 32 de km lungime și pe el au fost construite drumuri publice.
  • Polderul prototip Andijk - Zonă îndiguită din golful Zuiderzee, drenată artificial devenind prototipul pentru viitoarele poldere. A fost finalizată în anul 1927. Suprafața de 40 de ha este în prezent folosită pentru recreație.
  • Polderul Wieringermeer - Primul polder mai mare. Are suprafața de 20 000 de ha a fost finalizat în 1930 și a devenit parte integrantă a continentului.
  • Polderul de Nord-Est - Cel de-al doilea polder mare, cu suprafața de 48 000 de ha. A fost finalizat în 1942. Insula Urk a devenit parte integrantă a polderului și împreună sunt parte integrantă a continentului.
  • Flevopolder de Est - Are suprafața de 54 000 de ha și a fost finalizat în 1957. Împreună cu Flevoland de Sud formează o mare insulă artificială care, alături de polderul de nord-est, formează în prezent provincia Flevoland .
  • Flevopolder de Sud - Are suprafața de 43 000 de ha și a fost finalizat în 1968. Împreună cu Flevoland de Est formează o mare insulă artificială care, alături de polderul de nord-est, formează în prezent provincia Flevoland
  • Houtribdijk - Inițial a fost construit pentru a îndigui polderul Markerwaard care însă nu a fost construit niciodată. Digul a fost finalizat în 1975 și are 27 de km lungime.
  • Lacul Ijssel
  • 1924
  • 1932
  • 1942
  • 1957
  • 1968
  • 1975

Golful Zuiderzee s-a format în secolul al XIII-lea când în urma unei furtuni combinate cu maree înaltă, marea s-a revărsat pe suprafețe întinse. Recuperarea suprafețelor de pământ inundate și protecția împotriva valurilor de furtună a început în Olanda încă din Evul Mediu.

Ultimele două proiecte majore au fost puse în aplicare în secolul al XX-lea. Primul proiect a fost numit Lucrările Zuiderzee și a constat din construirea unui dig de 32 de km lungime care a separat Zuiderzee de mare. A urmat formarea de poldere pe o suprafață de 170 000 de ha.

Polderele au fost formate prin îndiguirea, desecarea, drenarea, desalinizarea și fertilizarea terenurilor. Unele dintre ele au devenit terenuri agricole, altele zone rezidențiale sau turistice.

Pe poldere s-a creat o rețea de localități pentru ca aceste teritorii să fie folosite cât mai eficient. Flevoland, cea mai tânără provincie a Olandei, a fost creată din polderele din sud-est și cele din nord-est.

Construcţiile Delta

  • Hollandse IJsselkering - Barieră împotriva valurilor de furtună. A fost prima barieră construită în cadrul proiectului Construcțiile Delta, în anul 1958. Constă dintr-o imensă poartă de 80 de m lățime plasată între două turnuri cu înălțimea de 45 de m. Poarta poate fi coborâtă în caz de pericol de inundație.
  • Zandkreekdam - A doua lucrare din proiectul Construcțiile Delta. A fost finalizat în anul 1960 și închide partea de est a râului Veerse Meer. A fost construit din blocuri de beton prefabricate. Vapoarele pot ajunge pe Veers Meer prin ecluză.
  • Veersegatdam - Cel de-al treilea dig al proiectului Construcțiile Delta, a fost inaugurat în 1961. Acest dig închis separă Veers Meer de Marea Nordului. A fost construit din blocuri de beton prefabricate amplasate unele lângă altele în apă pentru a închide estuarul. Restul a fost construit în jurul blocurilor de beton. Pe dig a fost construită o șosea principală.
  • Zeelandbrug
  • Grevelingendam - Dig cu lungimea de 6 km, construit între anii 1958 -1965. Mai întâi a fost construit un funicular care a transportat în vagonete pietrele necesare construirii digului. Aceste pietre au fost răsturnate în apă până când au blocat complet marea. Între dig și Brouwersdam s-a format astfel un lac din brațul închis al râului.
  • Volkerakdam - A fost finalizat în 1969. Constă din 3 părți și include podurile Hellegatsdam și Haringvlietbrug. Cele trei brațe ale râului se ramifică în trei direcții dintr-o insulă artificială.
  • Haringvlietbrug
  • Haringvlietdam - A fost inaugurat în 1971. Construcția sa a durat cel mai mult timp. Pentru ca apa să circule liber, la mijlocul digului de 4,5 km au fost montate 17 ecluze.
  • Brouwersdam - Digul are 6 km lungime și a fost construit pentru a proteja delta râurilor Meuse și Rin. La capete au fost amplasate blocuri de beton, apoi între acestea s-a construit un funicular care a transportat în vagonete pietrele necesare construcției. Pietrele au fost răsturnate în apă până când marea a fost separată complet. Între dig și Grevelingendam, din brațul închis al râului s-a format un lac.
  • Oosterscheldekering - Inițial au proiectat un dig închis dar, ulterior, pentru protecția florei și faunei marine, au fost montate ecluze. Digul are lungimea de 3 km, este construit din 65 de piloni de beton între care sunt ecluzele de oțel. A fost finalizat în anul 1986.
  • Oesterdam - Cea mai lungă construcție din proiectul Construcțiile Delta. Are 11 km și a fost finalizat în 1989.
  • Philipsdam - Construcția sa a durat mai mult de 10 ani. Are lungimea de 7 km și a fost finalizat în 1987. Navigația este asigurată prin ecluze.
  • Maeslantkering - Dig împotriva valurilor de furtună care protejează orașul Rotterdam. A fost finalizat în 1997. Porțile mobile de oțel au câte 240 de m lățime, aproape cât înălțimea turnului Eiffel.
  • 1958
  • 1960
  • 1961
  • 1965
  • 1969
  • 1971
  • 1986
  • 1989
  • 1997
  • Rin
  • Maas
  • Scheldt de Est
  • Scheldt de Vest

Construcțiile Delta au fost demarate în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Scopul acestora nu era obținerea unor noi teritorii din mare ci de a proteja populația de efectele devastatoare ale valurilor de furtună combinate cu mareele înalte. Dacă fluxul mării este amplificat de vânturi puternice de furtună, atunci marea se revarsă, țărmul se erodează, se formează golfuri mai mari iar estuarele râurilor se lărgesc. În timpul unei furtuni asociate cu mareea înaltă, apa mării este împinsă de vânt spre țărm și spre estuare crescând nivelul apelor râurilor și punând în pericol și teritorii mai îndepărtate de coastă.

Estuarele râurilor Rin, Meuse și Scheldt au fost continuu lărgite de către inundațiile provocate de maree. Aceste estuare au fost închise prin construcția digurilor. O parte a acestor diguri sunt diguri închise, ceea ce a dus la transformarea unor brațe ale acestor râuri în lacuri. Aceste lacuri sunt folosite la alimentarea cu apă sau pentru recreație. Cealaltă parte a digurilor sunt deschise, au ecluze, permițând astfel navigația. Pe terasamente au fost construite șosele.

Digurile au fost construite din blocuri de beton cărate cu vapoarele și amplasate în apă unele lângă altele sau din pietre transportate cu funicularul și răsturnate în mare. Portul Rotterdam a fost protejat de inundații prin două bariere de furtună.

Primul proiect al Construcțiilor Delta a fost construirea barierei Hollandse IJsellkering care dispune de porți de oțel ce pot fi coborâte.

Cel de-al doilea proiect a fost construirea barierei de furtună Maeslantkering care constă din două porți uriașe care pot fi închise și deschise. Dacă nivelul mării nu va continua să crească, atunci în următorul deceniu doar o singură dată se preconizează folosirea acestei bariere.

Pentru închiderea râului Scheldt de Est, a fost proiectată inițial o barieră pentru valurile de furtună complet închisă. Pentru protecția vieții marine de apă sărată dincolo de baraj, au fost ulterior montate ecluze care în condiții meteo normale sunt deschise și doar când este pericol de inundație se închid. Permanenta alimentare cu apă sărată face posibilă supraviețuirea florei și faunei marine, inclusivi a bancurilor de stridii.

Diguri și baraje principale

  • Hollandse IJsselkering - Barieră împotriva valurilor de furtună. A fost prima barieră construită în cadrul proiectului Construcțiile Delta, în anul 1958. Constă dintr-o imensă poartă de 80 de m lățime plasată între două turnuri cu înălțimea de 45 de m. Poarta poate fi coborâtă în caz de pericol de inundație.
  • Oosterscheldekering - Inițial au proiectat un dig închis dar, ulterior, pentru protecția florei și faunei marine, au fost montate ecluze. Digul are lungimea de 3 km, este construit din 65 de piloni de beton între care sunt ecluzele de oțel. A fost finalizat în anul 1986.
  • Maeslantkering - Dig împotriva valurilor de furtună care protejează orașul Rotterdam. A fost finalizat în 1997. Porțile mobile de oțel au câte 240 de m lățime, aproape cât înălțimea turnului Eiffel.
  • Rin
  • Maas
  • Scheldt de Est
  • Scheldt de Vest

Fără diguri și baraje

  • Amsterdam
  • Assen
  • Lelystad
  • Leeuwarden
  • Arnhem
  • Groningen
  • Maastricht
  • 's-Hertogenbosch
  • Haarlem
  • Zwolle
  • Haga
  • Utrecht
  • Middelburg
  • Rotterdam

După încheierea Construcțiilor Delta, doar estuarul brațului Scheldt de Vest face legătura dintre mare și partea de jos a râului. Aceasta este principala rută de navigație către portul belgian Antwerp.

Fără sistemul de diguri, baraje și bariere împotriva valurilor de furtună o parte semnificativă a teritoriului Olandei ar fi acum sub apă, inclusiv orașe mari, precum Amsterdam sau Rotterdam.

Animație

  • Amsterdam
  • Assen
  • Lelystad
  • Leeuwarden
  • Arnhem
  • Groningen
  • Maastricht
  • 's-Hertogenbosch
  • Haarlem
  • Zwolle
  • Haga
  • Utrecht
  • Middelburg
  • Rotterdam
  • Amsteldiepdijk - Face legătura între insula Wieringen și continent. A fost prima fază a construcțiilor din proiectul Lucrările Zuiderzee. Digul a fost finalizat în anul 1924, are 2,5 km lungime și pe el au fost construite drumuri publice.
  • Afsluitdijk - Prin construcția acestui dig s-a închis Zuiderzee (cunoscut azi ca Ijselmeer). A fost finalizat în 1932, are 32 de km lungime și pe el au fost construite drumuri publice.
  • Polderul prototip Andijk - Zonă îndiguită din golful Zuiderzee, drenată artificial devenind prototipul pentru viitoarele poldere. A fost finalizată în anul 1927. Suprafața de 40 de ha este în prezent folosită pentru recreație.
  • Polderul Wieringermeer - Primul polder mai mare. Are suprafața de 20 000 de ha a fost finalizat în 1930 și a devenit parte integrantă a continentului.
  • Polderul de Nord-Est - Cel de-al doilea polder mare, cu suprafața de 48 000 de ha. A fost finalizat în 1942. Insula Urk a devenit parte integrantă a polderului și împreună sunt parte integrantă a continentului.
  • Flevopolder de Est - Are suprafața de 54 000 de ha și a fost finalizat în 1957. Împreună cu Flevoland de Sud formează o mare insulă artificială care, alături de polderul de nord-est, formează în prezent provincia Flevoland .
  • Flevopolder de Sud - Are suprafața de 43 000 de ha și a fost finalizat în 1968. Împreună cu Flevoland de Est formează o mare insulă artificială care, alături de polderul de nord-est, formează în prezent provincia Flevoland
  • Houtribdijk - Inițial a fost construit pentru a îndigui polderul Markerwaard care însă nu a fost construit niciodată. Digul a fost finalizat în 1975 și are 27 de km lungime.
  • Lacul Ijssel
  • 1924
  • 1932
  • 1942
  • 1957
  • 1968
  • 1975
  • Hollandse IJsselkering - Barieră împotriva valurilor de furtună. A fost prima barieră construită în cadrul proiectului Construcțiile Delta, în anul 1958. Constă dintr-o imensă poartă de 80 de m lățime plasată între două turnuri cu înălțimea de 45 de m. Poarta poate fi coborâtă în caz de pericol de inundație.
  • Zandkreekdam - A doua lucrare din proiectul Construcțiile Delta. A fost finalizat în anul 1960 și închide partea de est a râului Veerse Meer. A fost construit din blocuri de beton prefabricate. Vapoarele pot ajunge pe Veers Meer prin ecluză.
  • Veersegatdam - Cel de-al treilea dig al proiectului Construcțiile Delta, a fost inaugurat în 1961. Acest dig închis separă Veers Meer de Marea Nordului. A fost construit din blocuri de beton prefabricate amplasate unele lângă altele în apă pentru a închide estuarul. Restul a fost construit în jurul blocurilor de beton. Pe dig a fost construită o șosea principală.
  • Zeelandbrug
  • Grevelingendam - Dig cu lungimea de 6 km, construit între anii 1958 -1965. Mai întâi a fost construit un funicular care a transportat în vagonete pietrele necesare construirii digului. Aceste pietre au fost răsturnate în apă până când au blocat complet marea. Între dig și Brouwersdam s-a format astfel un lac din brațul închis al râului.
  • Volkerakdam - A fost finalizat în 1969. Constă din 3 părți și include podurile Hellegatsdam și Haringvlietbrug. Cele trei brațe ale râului se ramifică în trei direcții dintr-o insulă artificială.
  • Haringvlietbrug
  • Haringvlietdam - A fost inaugurat în 1971. Construcția sa a durat cel mai mult timp. Pentru ca apa să circule liber, la mijlocul digului de 4,5 km au fost montate 17 ecluze.
  • Brouwersdam - Digul are 6 km lungime și a fost construit pentru a proteja delta râurilor Meuse și Rin. La capete au fost amplasate blocuri de beton, apoi între acestea s-a construit un funicular care a transportat în vagonete pietrele necesare construcției. Pietrele au fost răsturnate în apă până când marea a fost separată complet. Între dig și Grevelingendam, din brațul închis al râului s-a format un lac.
  • Oosterscheldekering - Inițial au proiectat un dig închis dar, ulterior, pentru protecția florei și faunei marine, au fost montate ecluze. Digul are lungimea de 3 km, este construit din 65 de piloni de beton între care sunt ecluzele de oțel. A fost finalizat în anul 1986.
  • Oesterdam - Cea mai lungă construcție din proiectul Construcțiile Delta. Are 11 km și a fost finalizat în 1989.
  • Philipsdam - Construcția sa a durat mai mult de 10 ani. Are lungimea de 7 km și a fost finalizat în 1987. Navigația este asigurată prin ecluze.
  • Maeslantkering - Dig împotriva valurilor de furtună care protejează orașul Rotterdam. A fost finalizat în 1997. Porțile mobile de oțel au câte 240 de m lățime, aproape cât înălțimea turnului Eiffel.
  • 1958
  • 1960
  • 1961
  • 1965
  • 1969
  • 1971
  • 1986
  • 1989
  • 1997
  • mare
  • dig
  • zona închisă - Suprafață de apă separată de mare.
  • pietre - Sunt folosite pentru îndiguirea mării. Digurile au fost construite din blocuri prefabricate de beton care au fost amplasate în apă sau din pietre transportate de funiculare și răsturnate în apă.
  • pietriș și nisip
  • reflux
  • flux
  • val de furtună combinat cu maree înaltă - Dacă fluxul mării este amplificat de vânturi puternice de furtună, atunci marea se revarsă, țărmul se erodează, se formează golfuri mai mari iar estuarele râurilor se lărgesc. În timpul unei furtuni asociate cu mareea înaltă, apa mării este împinsă de vânt spre țărm și spre estuare crescând nivelul apelor râurilor și punând în pericol și teritorii mai îndepărtate de coastă.
  • latură protejată
  • Marea Nordului
  • Rin
  • Maas
  • Scheldt de Est
  • Scheldt de Vest

Narațiune

O jumătate din suprafața Olandei se situează la mai puțin de un metru deasupra nivelului mării. Valurile de maree și revărsările râurilor pun în pericol aproape două treimi din suprafața țării. Olandezii se luptă cu marea de mai multe secole.

Golful Zuiderzee s-a format în secolul al XIII-lea când în urma unei furtuni combinate cu maree înaltă, marea s-a revărsat pe suprafețe întinse. Recuperarea suprafețelor de pământ inundate și protecția împotriva valurilor de furtună a început în Olanda încă din Evul Mediu.

Ultimele două proiecte majore au fost puse în aplicare în secolul al XX-lea. Primul proiect a fost numit Lucrările Zuiderzee și a constat din construirea unui dig de 32 de km lungime care a separat Zuiderzee de mare. A urmat formarea de poldere pe o suprafață de 170 000 de ha.

Polderele au fost formate prin îndiguirea, desecarea, drenarea, desalinizarea și fertilizarea terenurilor. Unele dintre ele au devenit terenuri agricole, altele zone rezidențiale sau turistice.

Pe poldere s-a creat o rețea de localități pentru ca aceste teritorii să fie folosite cât mai eficient. Flevoland, cea mai tânără provincie a Olandei, a fost creată din polderele din sud-est și cele din nord-est.

Construcțiile Delta au fost demarate în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Scopul acestora nu era obținerea unor noi teritorii din mare ci de a proteja populația de efectele devastatoare ale valurilor de furtună combinate cu mareele înalte. Dacă fluxul mării este amplificat de vânturi puternice de furtună, atunci marea se revarsă, țărmul se erodează, se formează golfuri mai mari iar estuarele se lărgesc. În timpul unei furtuni asociate cu mareea înaltă, apa mării este împinsă de vânt spre țărm și spre estuare crescând nivelul apelor râurilor și punând în pericol și teritorii mai îndepărtate de coastă.

Estuarele râurilor Rin, Meuse și Scheldt au fost continuu lărgite de către inundațiile provocate de maree. Aceste estuare au fost închise prin construcția digurilor. O parte a acestor diguri sunt diguri închise, ceea ce a dus la transformarea unor brațe ale acestor râuri în lacuri. Aceste lacuri sunt folosite la alimentarea cu apă sau pentru recreație. Cealaltă parte a digurilor sunt deschise, au ecluze, permițând astfel navigația. Pe terasamente au fost construite șosele.

Digurile au fost construite din blocuri de beton cărate cu vapoarele și amplasate în apă unele lângă altele sau din pietre transportate cu funicularul și răsturnate în mare. Portul Rotterdam a fost protejat de inundații prin două bariere de furtună.

Primul proiect al Construcțiilor Delta a fost construirea barierei Hollandse IJsellkering care dispune de porți de oțel ce pot fi coborâte.

Cel de-al doilea proiect a fost construirea barierei de furtună Maeslantkering care constă din două porți uriașe care pot fi închise și deschise. Dacă nivelul mării nu va continua să crească, atunci în următorul deceniu doar o singură dată se preconizează folosirea acestei bariere.

Pentru închiderea râului Scheldt de Est, a fost proiectată inițial o barieră pentru valurile de furtună complet închisă. Pentru protecția vieții marine de apă sărată dincolo de baraj, au fost ulterior montate ecluze care în condiții meteo normale sunt deschise și doar când este pericol de inundație se închid. Permanenta alimentare cu apú sărată face posibilă supraviețuirea florei și faunei marine, inclusivi a bancurilor de stridii.

După încheierea Construcțiilor Delta, doar estuarul brațului Scheldt de Vest face legătura dintre mare și partea de jos a râului. Aceasta este principala rută de navigație către portul belgian Antwerp.

Fără sistemul de diguri, baraje și bariere împotriva valurilor de furtună o parte semnificativă a teritoriului Olandei ar fi acum sub apă, inclusiv orașe mari, precum Amsterdam sau Rotterdam.

Suplimente asociate

Harta administrativă a Olandei

Animația prezintă provinciile Olandei și capitalele acestora.

Lupta Țărilor de Jos cu marea (secolul al XVII-lea)

Locuitorii din nordul Țărilor de Jos au luptat cu succesc împotriva mării încă din Evul Mediu.

Formarea mărilor la suprafața Pământului

Apa mărilor, fiind o forță externă, joacă un rol important în formarea țărmurilor.

Maree

Mareea este o mișcare oscilatorie a apelor mărilor și oceanelor, al căror nivel crește și descrește alternativ, ca urmare a atracției Lunii.

Casa Schröder (Utrecht, 1927)

Casa Rietveld-Schröder situată în orașul Utrecht din Olanda, poate fi considerată predecesorul caselor moderne.

Centrală mareomotrică

Centralele mareomotrice utilizează fluctuația zilnică a nivelului apei pentru a produce electricitate.

Portcontainer

Rutele comerciale maritime ale portcontainerelor formează o rețea globală.

Râurile și formarea reliefului

Apele curgătoare, constituind a forță externă, joacă un rol important în formarea reliefului: ele produc eroziune, transportă și depun sedimente.

Funcționarea ecluzelor

Ecluzele sunt construcții hidrotehnice ce permit navigarea pe râuri, făcând legătura între două porțiuni cu niveluri diferite.

Termeni din geografia fizică

Animația prezintă cele mai importante forme de relief, apele de suprafață și reprezentarea simbolică a acestora.

Sistem de apărare împotriva inundațiilor

Digurile de protecție și digurile de vară au funcția de apărare împotriva inundațiilor.

Added to your cart.