Râurile și formarea reliefului

Râurile și formarea reliefului

Apele curgătoare, constituind a forță externă, joacă un rol important în formarea reliefului: ele produc eroziune, transportă și depun sedimente.

Geografie

Cuvinte cheie

râu, modelare teren, ape curgătoare, albia râului, gură de vărsare, secțiunea superioară, cale de mijloc, secțiune inferioară, deltă, Estuar, eroziune, aluviune, braț mort, Curbă la stânga, ritm, insulă, vale, relief, apă, hidrografie, Circuitul apei, natură, științele naturii, geografie fizică, geomorfologie, geografie

Suplimente asociate

Animații

Râuri

  • curs superior - Pe pante abrupte, energia râului este mai mare decât este nevoie pentru a transporta aluviunile. În consecință, albia râului se adâncește în forma literei V.
  • curs mijlociu - Pe suprafețele cu pante medii, energia râului este echilibrată, aluviunile fiind transportate și depozitate prin eroziune laterală.
  • curs inferior - Pe suprafețele cu înclinație mică, energia râului nu este suficientă pentru transportarea aluviunilor, de aceea acestea sunt depuse formându-se bancuri și ostroave.
  • deltă - Râurile cu aluviuni abundente le depun la gura de vărsare, despărțindu-se apoi în mai multe brațe. Între brațe se formează insule care se extind în mare.
  • estuar - Gurile râurilor care transportă mai puține aluviuni sau se revarsă în mări cu maree puternice se numesc estuare. Acestea sunt permanent mărite și adâncite de maree.

Apele curgătoare, constituind a forță externă, joacă un rol important în formarea reliefului: ele produc eroziune, transportă și depun sedimente. Activitatea râurilor în formarea reliefului poate fi împărțită în trei secțiuni: secțiunea torențială (eroziune intensă), de echilibru (eroziune laterală) și de aluvionare. De la izvorul râului și până la gura de vărsare aceste secțiuni pot varia în funcție de terenul pe care curge râul.

Curs superior (porțiunea torențială)

  • albie în formă de V - Este o vale adâncită prin eroziune verticală de un râu cu curgere rapidă.
  • eroziune - Proces de deteriorare a reliefului (sol, stâncă) de către factori externi.

Fiecare apă curgătoare are o anumită energie din care o parte este folosită pentru transportarea aluviunilor. Energia rămasă erodează albia. Pe suprafețele cu pante repezi râul dispune de mult mai multă energie decât îi este necesar pentru transportul aluviunilor. Râurile cu viteză de curgere mare adâncesc albia cu aluviunile transportate, formând o albie cu profilul transversal în formă de V.

Definiții:

Defileu: Vale adâncă și îngustă, cu pereții aproape verticali, săpată în rocă dură de către râuri.

Canion: tip de defileu format în zonele cu climă uscată.

Cascadă: se formează când apar platforme de rocă mai dură în albia râului. Râul erodează mai repede straturile de roci mai puțin dure aflate deasupra și sub rocile mai dure, astfel încât apa cade vertical de pe roca dură.

Curs mijlociu (porțiunea de echilibru)

  • meandru - Un meandru este o buclă într-un curs de apă. În partea exterioară, viteza de curgere a apei este mai mare, cauzând eroziunea. În partea interioară, viteza apei este mai mică, depozitând aluviunile. Drept consecință, curba meandrului crește continuu.
  • braț mort - Curs de apă despărțit de cursul principal al râului. În timpul inundațiilor, râul traversează gâtul meandrelor alungite și își îndreaptă cursul.
  • aluviune
  • mal concav - În partea externă a meandrului, viteza apei este cea mai mare, de aceea acolo are loc eroziunea.
  • mal convex - În partea internă a meandrului viteza apei este mică, de aceea acolo se depun aluviunile.

Pe suprafețele cu pante medii, energia râului este echilibrată, ceea ce înseamnă că apele transportă și depozitează tot atâtea aluviuni câte produc prin eroziune. Panta râului scade, aluviunile fiind transportate și depozitate prin eroziune laterală, formând meandre. Pe una din laturile albiei se formează bancuri, în timp ce pe cealaltă laturi albia se adâncește, creând astfel o buclă, un meandru. Latura externă a meandrului, unde apa are cea mai mare viteză, se erodează în permanență, în timp ce latura internă a meandrului se blochează cu aluviuni depuse de apa care curge mai încet. Acest proces duce la formarea unui braț mort al râului.

Definiție:

Talveg hidrografic: linie imaginară care leagă punctele cu cea mai mare viteză a apei unui râu. În meandru, talvegul se află de-a lungul malului concav iar pe secțiunile în linie dreaptă în mijlocul albiei.

Curs inferior (porțiunea de aluvionare)

  • brațe - Râul depune aluviunile formând bancuri și ostroave, apoi se desparte în mai multe brațe.
  • aluviune

Pe suprafețele cu înclinație mică, energia râului e scăzută, de aceea pe primul plan trece aluvionarea, transportul aluviunilor fiind încetinit. Din sedimente se formează bancuri, ostroave, albia râului se bifurcă, dând naștere mai multor brațe. Rezultatele aluvionării permanente și ale transformării albiei sunt câmpiile și conurile aluviale.

Tipuri de guri de râuri

  • deltă - Râurile cu aluviuni abundente le depun la gura de vărsare, despărțindu-se apoi în mai multe brațe. Între brațe se formează insule care se extind în mare.

Delta

Majoritatea râurilor mari se varsă în mări. Deltele se formează la gura râurilor cu aluvionare abundentă, unde nu există maree puternice. Râurile depun materia aluvionară la guri și formează mai multe brațe. Între brațe se formează insule care se extind în mare.

Estuar:

Gurile râurilor care transportă mai puține aluviuni sau se revarsă în mări cu maree puternice se numesc estuare. Estuarele sunt permanent mărite și adâncite de maree.

Terase fluviale

Cursul râurilor se modifică în anumite locuri și în decursul timpului, din cauza influențelor tectonice și climatice. Prin urmare, aceste modificări ale caracteristicilor care se produc de mai multe ori în aceeași regiune duc la formarea teraselor fluviale. Terasele fluviale sunt neinundabile, aici construindu-se în general drumuri și așezări omenești.

Animaţie

  • curs mijlociu - Pe suprafețele cu pante medii, energia râului este echilibrată, aluviunile fiind transportate și depozitate prin eroziune laterală.
  • curs inferior - Pe suprafețele cu înclinație mică, energia râului nu este suficientă pentru transportarea aluviunilor, de aceea acestea sunt depuse formându-se bancuri și ostroave.
  • deltă - Râurile cu aluviuni abundente le depun la gura de vărsare, despărțindu-se apoi în mai multe brațe. Între brațe se formează insule care se extind în mare.
  • albie în formă de V - Este o vale adâncită prin eroziune verticală de un râu cu curgere rapidă.
  • eroziune - Proces de deteriorare a reliefului (sol, stâncă) de către factori externi.
  • meandru - Un meandru este o buclă într-un curs de apă. În partea exterioară, viteza de curgere a apei este mai mare, cauzând eroziunea. În partea interioară, viteza apei este mai mică, depozitând aluviunile. Drept consecință, curba meandrului crește continuu.
  • braț mort - Curs de apă despărțit de cursul principal al râului. În timpul inundațiilor, râul traversează gâtul meandrelor alungite și își îndreaptă cursul.
  • aluviune
  • mal concav - În partea externă a meandrului, viteza apei este cea mai mare, de aceea acolo are loc eroziunea.
  • mal convex - În partea internă a meandrului viteza apei este mică, de aceea acolo se depun aluviunile.
  • brațe - Râul depune aluviunile formând bancuri și ostroave, apoi se desparte în mai multe brațe.
  • aluviune
  • estuar - Gurile râurilor care transportă mai puține aluviuni sau se revarsă în mări cu maree puternice se numesc estuare. Acestea sunt permanent mărite și adâncite de maree.
  • deltă - Râurile cu aluviuni abundente le depun la gura de vărsare, despărțindu-se apoi în mai multe brațe. Între brațe se formează insule care se extind în mare.

Narațiune

Apele curgătoare, constituind o forță externă, joacă un rol important în formarea reliefului: ele produc eroziune, transportă și depun sedimente. Activitatea râurilor în formarea reliefului poate fi împărțită în trei secțiuni: secțiunea torențială (eroziune intensă), de echilibru (eroziune laterală) și de aluvionare. De la izvorul râului și până la gura de vărsare aceste secțiuni pot varia în funcție de terenul pe care curge râul.

Fiecare apă curgătoare are o anumită energie din care o parte este folosită pentru transportarea aluviunilor. Energia rămasă erodează albia. Pe suprafețele cu pante repezi râul dispune de mult mai multă energie decât îi este necesar pentru transportul aluviunilor. Râurile cu viteză de curgere mare adâncesc albia cu aluviunile transportate, formând o albie cu profilul transversal în formă de V.

Pe suprafețele cu pante medii, energia râului este echilibrată, ceea ce înseamnă că apele transportă și depozitează tot atâtea aluviuni câte produc prin eroziune. Panta râului scade, aluviunile fiind transportate și depozitate prin eroziune laterală, formând meandre. Pe una din laturile albiei se formează bancuri, în timp ce pe cealaltă latură albia se adâncește, creând astfel o buclă, un meandru. Latura externă a meandrului, unde apa are cea mai mare viteză, se erodează în permanență, în timp ce latura internă a meandrului se blochează cu aluviuni depuse de apa care curge mai încet. Acest proces duce la formarea unui braț mort al râului.

Pe suprafețele cu înclinație mică, energia râului e scăzută, de aceea pe primul plan trece aluvionarea, transportul aluviunilor fiind încetinit. Din sedimente se formează bancuri, ostroave, albia râului se bifurcă, dând naștere mai multor brațe. Rezultatele aluvionării permanente și ale transformării albiei sunt câmpiile și conurile aluviale.

Majoritatea râurilor mari se varsă în mări. Deltele se formează la gura râurilor cu aluvionare abundentă, unde nu există maree puternice. Râurile depun materia aluvionară la guri și formează mai multe brațe. Între brațe se formează insule care se extind în mare.

Gurile râurilor care transportă mai puține aluviuni sau se revarsă în mări cu maree puternice se numesc estuare. Estuarele sunt permanent mărite și adâncite de maree.

Suplimente asociate

Circuitul apei în natură (nivel începător)

Pe Pământ, apa este într-un proces de circulație continuă. Circuitul apei constă din următoarele procese: evaporare, condesare, topire și îngheț.

Circuitul apei în natură (nivel mediu)

Pe Pământ, apa este într-un circuit continuu. Circuitul apei constă din următoarele procese: evaporare, condesare, topire și îngheț.

Termeni din geografia fizică

Animația prezintă cele mai importante forme de relief, apele de suprafață și reprezentarea simbolică a acestora.

Cascadă

Cursurile de apă care cad vertical de pe marginea unor stânci abrupte formează cascade spectaculoase.

Formarea și evoluția lacurilor

Apele stătătoare cantonate în adânciturile de pe suprafața pământului iau naștere datorită forțelor endogene și exogene sau pot fi create de om.

Formarea mărilor la suprafața Pământului

Apa mărilor, fiind o forță externă, joacă un rol important în formarea țărmurilor.

Forme de relief eoliene în deşerturi

Vântul, ca un factor extern, joacă un rol important în formarea deşerturilor.

Forme de relief eoliene în stepe şi zonele litorale

Vântul, ca factor extern, joacă un rol important în erodarea şi crearea formelor de relief din stepe şi zonele litorale.

Funcționarea ecluzelor

Ecluzele sunt construcții hidrotehnice ce permit navigarea pe râuri, făcând legătura între două porțiuni cu niveluri diferite.

Ghețar (nivel mediu)

Ghețarul este o masă de gheață formată din zăpadă care se deplasează în mod constant și lent.

Hidrocentrală (Barajul Hoover, SUA)

Barajul imens construit pe fluviul Colorado în Statele Unite ale Americii a fost numit după unul din foștii președinți americani.

Poluarea apei

Principalele surse de poluare a apei sunt zonele urbane, industria și agricultura.

Sistem de apărare împotriva inundațiilor

Digurile de protecție și digurile de vară au funcția de apărare împotriva inundațiilor.

Sistemul olandez de diguri

Construcții inginerești civile remarcabile ajută Olanda în lupta sa seculară cu marea.

Topografia Pământului

Animația prezintă cei mai mari munți, cele mai mari câmpii, lacuri și deșerturi ale Pământului.

Added to your cart.