Producția cimentului

Producția cimentului

Animația prezintă procesul de fabricare a cimentului de la extracția materiilor prime la utilizarea cimentului.

Geografie

Cuvinte cheie

producere de ciment, cement, fabricare, fabrică de cement, beton, adeziv, klinker, poluarea mediului, efectul de seră, construcție, argilă, calcar, nisip, praf, dioxid de carbon, societate, energie, industrie, Încălzirea globală, geografie, tehnică

Suplimente asociate

Animații

Instalaţii

  • carieră de argilă - Materiile prime sunt obținute prin exploatare în carieră.
  • carieră de calcar - Materiile prime sunt obținute prin exploatare în carieră.
  • producția de ciment
  • producția de beton
  • construcții
  • carieră de nisip - Materiile prime sunt obținute prin exploatare în carieră.

Cimentul este un liant: în general, este o substanță anorganică, măcinată fin. Atunci când este amestecat cu apă, între substanțele sale componente are loc o reacție chimică din care rezultă un material solid, insolubil, asemănător pietrei. Cimentul este una dintre materiile prime folosite la producerea betonului, fiind utlizat pe scară largă în industria construcțiilor.
Cele mai importante materii prime pentru fabricarea cimentului sunt calcarul și argila. Aceștia sunt exploatați în carieră deschisă și transportați la fabrica de ciment fie cu camioane, fie cu benzi transportoare.

Proces

  • argilă
  • calcar
  • bandă transportoare - Transportă materiie prime extrase către locul de prelucrare.
  • concasor - Sfărâmă în dimensiuni mai mici materiile prime extrase.
  • nisip
  • aditiv
  • siloz de omogenizare - În cuptorul de ardere trebuie introdus un material cu o compoziție cât mai uniformă obținut din materiile prime cu compoziție variată.
  • moară de făină brută - Asigură măcinarea fină a materiilor prime omogenizate.
  • siloz de făină brută - Aici se depozitează înainte de faza de ardere făina brută măcinată corespunzător.
  • turn de preîncălzire - Înainte de a ajunge în cuptorul de ardere, făina brută este trecută printr-un sistem de preîncălzire cu schimbător de căldură.
  • cuptor de clincher - Un cuptor rotativ din care cade clincherul la sfârșit.
  • răcitor de clincher - Temperatura clincherului care iese din cuptor depășește 1000 °C. Pentru a preveni modificările chimice și structurale dăunătoare, acesta trebuie răcit brusc la o temperatură mai mică de 600 °C.
  • siloz de clincher - După răcirea la temperatura ambiantă, clincherul este lăsat să se odihnească timp de 2-3 săptămâni.
  • moară de ciment - Măcinarea clincherului poate fi efectuată – printre altele – cu ajutorul unei instalații de măcinare cu bile. Aici se produce cimentul cu finețea corespunzătoare.
  • siloz de ciment - Cimentul este depozitat aici până la livrare.

În prima fază a procesului de fabricație a cimentului are loc pregătirea materiilor prime. Pe parcursul acesteia, materiile prime sunt sparte în bucăți mai mici și amestecate. Raportul de calcar-argilă este de aproximativ 2:1.
Din materiile prime cu compoziție variată trebuie obținut un material cu o compoziție cât mai uniformă. În acest scop, se adaugă, în funcție de necesități, alte materiale, determinând astfel compoziția chimică a materiei prime. Acest proces se numește omogenizare. Apoi, amestecul ajunge în moara de făină brută, unde este măcinat fin. Făina brută obținută este transportată în silozul de făină brută, unde este depozitată până la ardere.

Cea de-a doua fază a procesului de producție cuprinde producerea clincherului. Făina brută este trecută printr-un sistem de preîncălzire unde încep procesele chimice. Urmează arderea care are loc într-un cuptor rotativ, la temperaturi din ce în ce mai ridicate.
La sfârșitul procesului de ardere rezultă așa-numitele minerale clincher cu proprietăți similare cu cele ale cimentului. Sub efectul rotației, materialul din cuptor se transformă în granule sau bile. Acest granulat fierbinte se numește clincher. La ieșirea din cuptor, clincherul este răcit brusc și depozitat în silozul de clincher.

A treia fază a procesului de producție a cimentului este însăși fabricarea cimentului. Clincherul este introdus în moara de ciment împreună cu gips și alte materiale auxiliare și măcinat la o finețe corespunzătoare. Cimentul obținut este transferat la silozul de ciment unde este depozitat vrac până la livrare. Cimentul – prin natura sa – este sensibil la umiditate, de aceea trebuie folosit cât mai curând posibil.

Producția cimentului în lume

  • Statele Unite ale Americii
  • Mexic
  • Brazilia
  • Spania
  • Germania
  • Italia
  • Egipt
  • Turcia
  • Arabia Saudită
  • Iran
  • Pakistan
  • India
  • China
  • Rusia
  • Thailanda
  • Vietnam
  • Indonezia
  • Japonia
  • Coreea de Sud

Cimentul este un material utilizat pe scară largă, de aceea producția cimentului reprezintă o ramură de industrie importantă în întreaga lume. China este țara cea mai mare producătoare de ciment din lume, dar India, Statele Unite ale Americii, Turcia și Brazilia se numără, de asemenea, printre țările cu o importantă producție de ciment.

Poluarea mediului

  • carieră de argilă - Materiile prime sunt obținute prin exploatare în carieră.
  • carieră de calcar - Materiile prime sunt obținute prin exploatare în carieră.
  • producția de ciment
  • producția de beton
  • construcții
  • carieră de nisip - Materiile prime sunt obținute prin exploatare în carieră.
  • gaze cu efect de seră

Producția cimentului reprezintă o activitate puternic poluantă cu consecințe grave asupra mediului. Exploatările în carieră distrug imaginea mediului. Fabricile de ciment se concentrează tot mai mult asupra reducerii emisiilor de praf ridicate.
Majoritatea proceselor chimice și de combustie sunt însoțite de emisii de dioxid de carbon semnificative. 10% din emisiile de dioxid de carbon la nivel global provin din producția de ciment. Dioxidul de carbon eliberat în aer contribuie la intensificarea efectului de seră și implicit la încălzirea aerului. Încălzirea globală reprezintă o amenințare gravă pentru viitorul planetei noastre.

Beton

  • aditivi - În funcție de tipul de beton, poate fi nisip, piatră zdrobită, pietriș și alți aditivi sau amestecuri ale acestora în proporții diferite.
  • siloz de ciment
  • rezervor de apă
  • autobetonieră
  • aditivi - În funcție de tipul de beton, poate fi nisip, piatră zdrobită, pietriș și alți aditivi sau amestecuri ale acestora în proporții diferite.
  • ciment
  • apă
  • mixer cu acțiune forțată
  • beton finit
  • autobetonieră

Cimentul este folosit cel mai adesea la fabricarea betonului. Betonul este unul dintre materialele de construcții artificiale folosite în cea mai mare cantitate: este alcătuit din ciment, apă și aditivi.
În stațiile de betoane, după adăugarea materiilor prime în proporție corespunzătoare, acestea sunt amestecate într-un mixer cu acțiune forțată. Cimentul este amestecat cu apă pentru a se obține o pastă care leagă granulele aditivului. Rezultă un beton vâscos. După întărirea pastei de ciment, amestecul se solidifică, și rezultă un material asemănător pietrei. Betonul este sensibil la timp, de aceea trebuie transportat la locul de utilizare înainte de solidificare. Acest lucru se realizează de obicei cu ajutorul autobetonierelor care întârzie întărirea betonului.

Narațiune

Cimentul este un liant: în general, este o substanță anorganică, măcinată fin. Atunci când este amestecat cu apă, între substanțele sale componente are loc o reacție chimică din care rezultă un material solid, insolubil, asemănător pietrei. Cimentul este una dintre materiile prime folosite la producerea betonului, fiind utlizat pe scară largă în industria construcțiilor.
Cele mai importante materii prime pentru fabricarea cimentului sunt calcarul și argila. Aceștia sunt exploatați în carieră deschisă și transportați la fabrica de ciment fie cu camioane, fie cu benzi transportoare.

În prima fază a procesului de fabricație a cimentului are loc pregătirea materiilor prime. Pe parcursul acesteia, materiile prime sunt sparte în bucăți mai mici și amestecate. Raportul de calcar-argilă este de aproximativ 2:1.
Din materiile prime cu compoziție variată trebuie obținut un material cu o compoziție cât mai uniformă. În acest scop, se adaugă, în funcție de necesități, alte materiale, determinând astfel compoziția chimică a materiei prime. Acest proces se numește omogenizare. Apoi, amestecul ajunge în moara de făină brută, unde este măcinat fin. Făina brută obținută este transportată în silozul de făină brută, unde este depozitată până la ardere.

Cea de-a doua fază a procesului de producție cuprinde producerea clincherului. Făina brută este trecută printr-un sistem de preîncălzire unde încep procesele chimice. Urmează arderea care are loc într-un cuptor rotativ, la temperaturi din ce în ce mai ridicate.
La sfârșitul procesului de ardere rezultă așa-numitele minerale clincher cu proprietăți similare cu cele ale cimentului. Sub efectul rotației, materialul din cuptor se transformă în granule sau bile. Acest granulat fierbinte se numește clincher. La ieșirea din cuptor, clincherul este răcit brusc și depozitat în silozul de clincher.

A treia fază a procesului de producție a cimentului este însăși fabricarea cimentului. Clincherul este introdus în moara de ciment împreună cu gips și alte materiale auxiliare și măcinat la o finețe corespunzătoare. Cimentul obținut este transferat la silozul de ciment unde este depozitat vrac până la livrare. Cimentul – prin natura sa – este sensibil la umiditate, de aceea trebuie folosit cât mai curând posibil.

Cimentul este un material utilizat pe scară largă, de aceea producția cimentului reprezintă o ramură de industrie importantă în întreaga lume. China este țara cea mai mare producătoare de ciment din lume, dar India, Statele Unite ale Americii, Turcia și Brazilia se numără, de asemenea, printre țările cu o importantă producție de ciment.

Producția cimentului reprezintă o activitate puternic poluantă cu consecințe grave asupra mediului. Exploatările în carieră distrug imaginea mediului. Fabricile de ciment se concentrează tot mai mult asupra reducerii emisiilor de praf ridicate.
Majoritatea proceselor chimice și de combustie sunt însoțite de emisii de dioxid de carbon semnificative. 10% din emisiile de dioxid de carbon la nivel global provin din producția de ciment. Dioxidul de carbon eliberat în aer contribuie la intensificarea efectului de seră și implicit la încălzirea aerului. Încălzirea globală reprezintă o amenințare gravă pentru viitorul planetei noastre.

Cimentul este folosit cel mai adesea la fabricarea betonului. Betonul este unul dintre materialele de construcții artificiale folosite în cea mai mare cantitate: este alcătuit din ciment, apă și aditivi.
În stațiile de betoane, după adăugarea materiilor prime în proporție corespunzătoare, acestea sunt amestecate într-un mixer cu acțiune forțată. Cimentul este amestecat cu apă pentru a se obține o pastă care leagă granulele aditivului. Rezultă un beton vâscos. După întărirea pastei de ciment, amestecul se solidifică, și rezultă un material asemănător pietrei. Betonul este sensibil la timp, de aceea trebuie transportat la locul de utilizare înainte de solidificare. Acest lucru se realizează de obicei cu ajutorul autobetonierelor care întârzie întărirea betonului.

Suplimente asociate

Combinat de aluminiu

În combinatele de aluminiu are loc extragerea aluminiului din alumină prin electroliză.

Fabricarea hârtiei

Hârtia este fabricată de mai mult de două mii de ani.

Industria fierului (nivel mediu)

Minereul de fier este transformat în fier brut în topitorii.

Minerit de suprafață

Spre deosebire de mineritul subteran, în mineritul de suprafață straturile care acoperă minereul de cărbune sunt date la o parte, cărbunele fiind extras la...

Poluarea aerului

Animația prezintă principalele surse de poluare a aerului: poluarea agricolă, idustrială și urbană.

Clădire de birouri modernă

Economisirea energiei și protejarea mediului reprezintă factori importanți la construirea clădirilor de birouri moderne.

Efectul de seră

Activitatea umană constituie cauza intensificării efectului de seră care determină încălzirea globală.

Casa operei (Sydney, 1973)

Grație formei şi aşezării clădirii, oraşul australian se poate lăuda cu casa de operă cea mai specială din lume.

Structura și construcția autostrăzii

Pe autostradă se poate circula pe căi unidirecționale de circulație separate între ele.

Zidul Berlinului (1961-1989)

Simbol al diviziunii şi al asupririi, Zidul a despărţit nu numai un oraş, ci şi numeroase familii.

Added to your cart.