Marile descoperiri geografice (secolele XV-XVII)

Marile descoperiri geografice (secolele XV-XVII)

Descoperirile geografice de la începutul Epocii Moderne au schimbat harta lumii și au avut un impact foarte divers.

Istorie

Cuvinte cheie

descoperire, Cristofor Columb, Dias Bartolomeu, Vasco da Gama, Amerigo Vespucci, Ferdinand Magellan, Jacques Cartier, Willem Barents, Abel Tasman, Francis Drake, Henry Hudson, Pământ, Lumea Noua, busolă, astrolab, navigare, navă, Oceanul Pacific, Capul Bunei Speranțe, pasajul de nord-vest, regiuni polare, coastă, America, India, Africa, Tasmania, Noua Zeelandă, Australia, portugheză, spaniolă, italiană

Suplimente asociate

Animații

Pământul

  • Africa
  • America de Nord
  • America de Sud
  • Australia
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Pacific
  • Europa
  • Asia
  • Antarctica
  • Oceanul Antarctic
  • Oceanul Înghețat

Bartolomeu Diaz

  • Africa
  • Portugalia
  • India
  • Oceanul Atlantic
  • Capul Bunei Speranțe

Cristofor Columb

  • America Centrală
  • India
  • Spania
  • Oceanul Atlantic
  • Insulele Bahama

Vasco da Gama

  • Africa
  • Portugalia
  • India
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Indian

Amerigo Vespucci

  • America Centrală
  • America de Sud
  • Oceanul Atlantic

Fernando Magellan

  • Africa
  • America de Sud
  • Spania
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Pacific
  • Insulele Filipine
  • Strâmtoarea Magellan

Jacques Cartier

  • America de Nord
  • Franța
  • Canada
  • Oceanul Atlantic

Sir Francis Drake

  • Africa
  • America de Nord
  • America Centrală
  • America de Sud
  • Anglia
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Pacific

Willem Barents

  • Olanda
  • Marea Barents

Henry Hudson

  • America de Nord
  • Canada
  • Anglia
  • Oceanul Atlantic
  • Golful lui Hudson

Abel Tasman

  • Australia
  • Tasmania
  • Noua Zeelandă
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Pacific

Animaţie

Narațiune

Bartolomeu Diaz, explorator de origine portugheză, și-a început călătoria în anul 1487 la cererea regelui Portugaliei. Scopul expediției sale a fost descoperirea unui pasaj spre Oceanul Indian și atingerea capului sudic al Africii. Expediția s-a încheiat cu succes în același an, exploratorul reușind să atingă Capul Bunei Speranțe care la acel moment era considerat punctul de întâlnire al celor două oceane.

Cristofor Columb, explorator de origine italiană, a pornit la drum în anul 1492, fiind sponsorizat de regele Spaniei. Scopul său a fost să ajungă în India navigând spre vest. Cu toate că expediția sa bogată în peripeții nu a avut rezultatul dorit, a avut însă o importanță deosebită, deoarece în cadrul acestei călătorii s-a descoperit pentru prima dată continentul american, până atunci necunoscut de europeni.

Vasco da Gama, explorator de origine portugheză, a pornit din țara sa de baștină în anul 1497 către India. Bazându-se pe descoperirile făcute de predecesorii săi, a dorit să ajungă în India navigând în jurul Africii. Un an mai târziu, în anul 1498, exploratorul și-a atins țelul, îndeplinind astfel visul prințului Henric Navigatorul.

Amerigo Vespucci, explorator italian, a întreprins mai multe expediții pe continentul descoperit de Columb, la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. El și-a propus să cartografieze coastele noului continent pe care l-a numit Lumea Nouă. Vespucci a fost primul care a afirmat că teritoriul descoperit era un continent nou, de aceea continentul a fost botezat după el și nu după Columb.

Flota exploratorului portughez Fernando Magellan și-a început călătoria legendară în anul 1517. Scopul celebrului navigator a fost să găsească un pasaj în America prin care se poate ajunge în Insulele Mirodeniilor navigând dinspre est. Expediția a fost un succes, întrucât membrii expediției au trecut din Oceanul Atlantic în Oceanul Pacific prin strâmtoarea care astăzi poartă numele exploratorului. Deși căpitanul și-a pierdut viața în Insulele Filipine, una dintre navele flotei sale a reușit să se întoarcă în Europa în anul 1522. Astfel, membrii echipajului acestei nave au fost primii care au făcut ocolul Pământului.

Exploratorul de origine franceză, Jacques Cartier, a întreprins mai multe expediții în America de Nord, pe teritoriul Canadei de astăzi, începând cu anul 1524. Și-a dorit să găsească legendarul Pasaj de Nord-Vest care face trecerea între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. În timpul călătoriei sale, printre altele, a întocmit harta râului Sfântul Laurențiu și a întemeiat prima colonie franceză pe continent.

Exploratorul englez, Francis Drake, a fost piratul reginei Elisabeta I ridicat la rang de cavaler. Faima lui nu se datorează doar succeselor sale în luptele împotriva spaniolilor ci și expedițiilor întreprinse pe mare. În 1577 a pornit din Anglia cu intenția obișnuită de a jefui nave spaniole. Ce a urmat însă a întrecut cu mult scopul original. A trecut oceanul Atlantic timp în care a cartografiat coastele întâlnite și a înconjurat America de Sud, ajungând chiar și până în America de Nord. A trecut Oceanul Pacific și mai apoi Oceanul Indian. În 1580, după ce a navigat în jurul Africii, atingând Capul Bunei Speranțe, s-a întors în Anglia. Astfel, navigatorul a devenit primul căpitan care a făcut înconjurul Pământului, iar nava sa a doua din istorie care a dus la bun sfârșit o asemenea acțiune.

Navigatorul Willem Barents de origine olandeză a întreprins trei călătorii între 1594 și 1597 încercând să descopere, la nord de Siberia, Pasajul Nord-Est care face trecerea spre partea de est a Asiei. Cu toate că misiunea nu s-a bucurat de succes, navigatorul a reușit să cartografieze țărmurile și insulele din regiunea polară.

Exploratorul englez, Henry Hudson, a explorat în mod repetat apele arctice ale Canadei de astăzi, în căutarea Pasajului de Nord-Vest. În timpul călătoriilor sale a cartografiat coasta de nord a continentului american și a descoperit râul și golful care îi poartă numele. La început, exploratorul a crezut că a descoperit pasajul legendar și că a ajuns în Oceanul Pacific.

Exploratorul olandez Abel Tasman a întreprins în mod repetat expediții în Oceanul Indian și în Oceanul Pacific cu scopul de a cartografia insulele descoperite. Exploratorul este celebru pentru descoperirile efectuate între anii 1642 și 1644. El a fost primul european care a ajuns în Tasmania, care îi poartă numele, și în Noua Zeelandă. A elaborat harta coastelor Australiei și a descris insulele celor două oceane.

Suplimente asociate

Instrumente de navigație de-a lungul timpului

De-a lungul secolelor, s-au inventat numeroase instrumente ingenioase pentru navigația pe mare.

Istoria migrației umane

Marile mișcări migratorii ale populațiilor umane au început încă din Epoca Preistorică.

Santa Maria (secolul al XV-lea)

Caraca cu trei catarge a lui Cristofor Columb numită „Sfânta Maria“ a fost nava-amiral a călătoriei sale epocale.

Catamaran polinez

Polinezienii au străbătut distanțe uriașe cu ambarcațiunile lor speciale.

Colonizare şi decolonizare

Culorile ţărilor colonizatoare au fost șterse de pe hartă de către popoarele care și-au recăpătat prin luptă independența.

Continente şi oceane

Întinderea de uscat a Pământului este împărțită în continente, acestea fiind separate de oceane.

Mări și golfuri

Animația prezintă principalele mări și golfuri.

Canalul Panama

Canalul Panama este o cale de navigație artificială creată pentru a scurta rutele de navigație dintre Oceanul Pacific și Oceanul Atlantic.

Curiozități geografice - Geografie socială

Animaţia prezintă elemente interesante de geografie socială.

Expediția legendară a lui Darwin

Expediţia legendară a lui Charles Darwin la bordul navei HMS Beagle a jucat un rol crucial în dezvoltrea teoriei evoluţioniste.

Imperii ale epocii moderne

În decursul a mii de ani de istorie s-au născut (și s-au destrămat) numeroase imperii legendare.

Machu Picchu (secolul al XIV-lea)

Oraşul antic incaş, situat în prezent în Peru, face parte din Patrimoniul Mondial.

Simboluri naționale și obiective turistice

Animația prezintă simbolurile naționale și obiectivele turistice ale țărilor lumii.

Sistem de coordonate geografice (nivel începător)

Sistemul de paralele și meridiane geografice ne permite să determinăm poziția oricărui punct de pe suprafața Pământului.

Tenochtitlan (secolul al XV-lea)

Măreţia legendarei capitale a Imperiului Aztec i-a uimit chiar şi pe conchistadorii spanioli.

Teotihuacan (secolul al IV-lea)

Maiestuos chiar și în ruine, orașul a fost unul dintre cele mai mari și mai populate așezări din America precolumbiană.

Țările Africii

Să învățăm poziția geografică, capitalele și steagurile țărilor Europei prin intermediul unui test cu trei nivele de dificultate.

Țările Americii

Să învățăm poziția geografică, capitalele și steagurile țărilor Europei prin intermediul unui test cu trei nivele de dificultate.

Așezare polineziană familială (Samoa, secolul al XV-lea)

Arhitectura construcțiilor tradiționale din așezările familiale samoane reflectă cultura caracteristică a localnicilor.

Bizon american

Cel mai mare mamifer de uscat din America de Nord.

Chichen Itza (secolul al XII-lea)

Legendara capitală a Imperiului Maya-Toltec s-a aflat pe teritoriul actual al Mexicului.

Forme de guvernământ și limbi oficiale

Animația prezintă formele de guvernământ și limbile oficiale ale statelor lumii.

Orașele lumii

Animația prezintă poziția geografică a principalelor orașe ale lumii.

Plantaţie cu sclavi din statele sudice (SUA, secolul al XIX-lea)

Înainte de Războiul Civil American, sclavia era tipică în plantaţiile statelor sudice.

Statele și orașele din SUA

Animația prezintă statele și principalele orașe ale Statelor Unite ale Americii.

Sistemul de coordonate geografice (nivel mediu)

Sistemul de paralele și meridiane geografice ne permite să determinăm poziția oricărui punct de pe suprafața Pământului.

Termeni din geografia fizică

Animația prezintă cele mai importante forme de relief, apele de suprafață și reprezentarea simbolică a acestora.

Added to your cart.