Mări și golfuri

Mări și golfuri

Animația prezintă principalele mări și golfuri.

Geografie

Cuvinte cheie

mare, golf, oceanele lumii, ocean, mare mediteraneană, mare periferică, hartă, cunoașterea hărții, geografie

Suplimente asociate

Animații

Oceane

  • Oceanul Atlantic - Cu suprafața de 85 milioane de km, este al doilea cel mai mare ocean al lumii. Pe verticală are forma literei S. Adâncimea medie de 3300 m este mică în comparație cu celelalte oceane. Este considerat a fi un ocean tânăr, aflat încă în faza de creștere, anual crește cu 3 cm în direcția E-V. Constituie cel mai mare district hidrografic al Pământului, în acest ocean se varsă fluviile cu cel mai mare debit (ex. Amazon, Niger, Congo).
  • Oceanul Pacific - Cu suprafața de 169 milioane de km², este cel mai mare ocean al lumii, lățimea ajungând și la 18 000 de km. Adâncimea medie este de 4200 m. Cea mai mare adâncime de pe glob, se găsește aici, Groapa Marianelor - 11 034 m. Bazinul său conține aproape jumătate din rezerva de apă a planetei noastre. Este un ocean care îmbătrânește, a cărui suprafață nu este în creștere.
  • Oceanul Indian - Ocean de dimensiuni mai mici, având suprafața de 70 milioane de km. Cea mai mare parte a suprafeței sale se află în emisfera sudică. Adâncimea medie este de 3900 m. Este considerat un ocean tânăr, a cărui suprafață este în creștere. Este oceanul cu cea mai caldă apă, datorită faptului că granița sa nordică se situează la tropice și nu se conectează cu apele arctice.
  • Oceanul Înghețat - Este oceanul cu cea mai mică suprafață (15 milioane km) și cel mai tânăr (se află în formare). Înconjurat de continente, este legat doar cu Oceanul Pacific prin strâmtoarea Bering, de Oceanul Atlantic fiind separat de Marea Groenlandei.
  • Oceanul Antarctic - Este format de apele care înconjoară Antarctica. Granița de nord este constituită de latitudinea sudică de 60°. Suprafața este de 22 milioane de km.
  • Cercul Polar de Nord
  • Tropicul Racului
  • Ecuator
  • Tropicul Capricornului
  • Cercul Polar de Sud
  • Polul Sud
  • Polul Nord

Definiții:

Oceanul planetar: masa de apă sărată care înconjoară continentele. Totalitate a oceanelor și a mărilor, este hidrosfera contiguă a Pământului. Constituie 71% (aprox. 361 milioane de km²) din suprafața acestuia.

Ocean: parte a oceanului planetar, masă enormă de apă sărată, cu bazin propriu, adâncă, având sistem propriu de curenți (Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific, Oceanul Indian, Oceanul Înghețat și Oceanul Antarctic).

Mare: parte a oceanului planetar din apropierea continentelor, masă de apă sărată care umple adânciturile solului. Este separă de ocean prin insule, peninsule și strâmtori. Nu dispune de sistem propriu de curenți și salinitatea apei variază (1-41‰).

Golf: parte a mărilor sau lacurilor care înaintează într-o deschizătură a uscatului, fiind înconjurată din trei părți de uscat.

Mare interioară: mare inclavată parțial în continent (de ex. Marea Baltică) sau complet (de ex. Marea Neagră), cu bazin propriu și echilibru hidrologic, care comunică doar printr-o strâmtoare îngustă cu oceanul.

Mare marginală (periferică): apă stătătoare situată la marginea continentelor, fără bazin propriu, fiind despărțită de ocean printr-un arhipelag, insule sau peninsule (ex. Marea Japoniei).

Mări

  • Marea Adriatică
  • Marea Andaman
  • Marea Arabiei
  • Marea Arafura
  • Marea Azov
  • Marea Baltică
  • Marea Barents
  • Marea Beaufort
  • Marea Bellingshausen
  • Marea Bering
  • Marea Celebes
  • Marea Ciukotsk
  • Marea Chinei de Sud
  • Marea Egee
  • Marea Nordului
  • Marea Albă
  • Marea Neagră
  • Marea Filipinelor
  • Marea Flores
  • Marea Mediterană
  • Marea Groelandei
  • Marea Irminger
  • Marea Irlandei
  • Marea Japoniei
  • Marea Java
  • Marea Ionică
  • Marea Kara
  • Marea Caraibilor (Antilelor)
  • Marea Caspică
  • Marea Chinei de Est
  • Marea Siberiană Orientală
  • Marea Celtică
  • Marea Coralilor
  • Marea Cretei
  • Marea Labrador
  • Marea Laptev
  • Marea Ligurică
  • Marea Molucelor
  • Marea Marmara
  • Marea Norvegiei
  • Marea Ohotsk
  • Marea Ross
  • Marea Galbenă
  • Marea Savu
  • Marea Seram
  • Marea Timor
  • Marea Tireniană
  • Marea Roșie
  • Marea Weddel
  • Cercul Polar de Nord
  • Tropicul Racului
  • Ecuator
  • Tropicul Capricornului
  • Cercul Polar de Sud
  • Polul Sud
  • Polul Nord

Golfuri

  • Golful Aden
  • Golful Alaska
  • Golful Antaliei
  • Golful Arica
  • Golful Baffin
  • Golful Balenelor
  • Golful Bengal
  • Golful Benguela
  • Golful Botteni
  • Golful Bristol
  • Golful Cadiz
  • Golful Campeche
  • Golful Carpentaria
  • Golful Csosa
  • Golful Darién
  • Golful Finic
  • Golful Hudson
  • Golful Californiei
  • Golful Kara-Bogaz
  • Golful Khambhat
  • Golful Kiel
  • Canalul Corint
  • Canalul Mânecii
  • Golful Mannar
  • Golful Mexic
  • Marele Golf Australian
  • Golful Obi
  • Golful Ohotsk
  • Golful Oman
  • Golful Leilor
  • Golful Panama
  • Golful Persic
  • Golful Riga
  • Golful Sfântul Laurențiu
  • Golful Venezuelei
  • Cercul Polar de Nord
  • Tropicul Racului
  • Ecuator
  • Tropicul Capricornului
  • Cercul Polar de Sud
  • Polul Sud
  • Polul Nord

Date

  • Marea Adriatică
  • Marea Andaman
  • Marea Arabiei
  • Marea Arafura
  • Oceanul Atlantic - Cu suprafața de 85 milioane de km, este al doilea cel mai mare ocean al lumii. Pe verticală are forma literei S. Adâncimea medie de 3300 m este mică în comparație cu celelalte oceane. Este considerat a fi un ocean tânăr, aflat încă în faza de creștere, anual crește cu 3 cm în direcția E-V. Constituie cel mai mare district hidrografic al Pământului, în acest ocean se varsă fluviile cu cel mai mare debit (ex. Amazon, Niger, Congo).
  • Marea Azov
  • Marea Baltică
  • Marea Barents
  • Marea Beaufort
  • Marea Bellingshausen
  • Marea Bering
  • Marea Celebes
  • Oceanul Pacific - Cu suprafața de 169 milioane de km², este cel mai mare ocean al lumii, lățimea ajungând și la 18 000 de km. Adâncimea medie este de 4200 m. Cea mai mare adâncime de pe glob, se găsește aici, Groapa Marianelor - 11 034 m. Bazinul său conține aproape jumătate din rezerva de apă a planetei noastre. Este un ocean care îmbătrânește, a cărui suprafață nu este în creștere.
  • Marea Ciukotsk
  • Marea Chinei de Sud
  • Marea Egee
  • Marea Nordului
  • Marea Albă
  • Marea Neagră
  • Marea Filipinelor
  • Marea Flores
  • Marea Mediterană
  • Marea Groelandei
  • Oceanul Indian - Ocean de dimensiuni mai mici, având suprafața de 70 milioane de km. Cea mai mare parte a suprafeței sale se află în emisfera sudică. Adâncimea medie este de 3900 m. Este considerat un ocean tânăr, a cărui suprafață este în creștere. Este oceanul cu cea mai caldă apă, datorită faptului că granița sa nordică se situează la tropice și nu se conectează cu apele arctice.
  • Marea Irminger
  • Marea Irlandei
  • Marea Japoniei
  • Marea Java
  • Oceanul Înghețat - Este oceanul cu cea mai mică suprafață (15 milioane km) și cel mai tânăr (se află în formare). Înconjurat de continente, este legat doar cu Oceanul Pacific prin strâmtoarea Bering, de Oceanul Atlantic fiind separat de Marea Groenlandei.
  • Marea Ionică
  • Marea Kara
  • Marea Caraibilor (Antilelor)
  • Marea Caspică
  • Marea Chinei de Est
  • Marea Siberiană Orientală
  • Marea Celtică
  • Marea Coralilor
  • Marea Cretei
  • Marea Labrador
  • Marea Laptev
  • Marea Ligurică
  • Marea Molucelor
  • Marea Marmara
  • Marea Norvegiei
  • Marea Ohotsk
  • Marea Ross
  • Marea Galbenă
  • Marea Savu
  • Marea Seram
  • Marea Timor
  • Marea Tireniană
  • Marea Roșie
  • Marea Weddel
  • Oceanul Antarctic - Este format de apele care înconjoară Antarctica. Granița de nord este constituită de latitudinea sudică de 60°. Suprafața este de 22 milioane de km.
  • Cercul Polar de Nord
  • Tropicul Racului
  • Ecuator
  • Tropicul Capricornului
  • Cercul Polar de Sud
  • Polul Sud
  • Polul Nord

Animaţie

  • Marea Adriatică
  • Marea Andaman
  • Marea Arabiei
  • Marea Arafura
  • Oceanul Atlantic - Cu suprafața de 85 milioane de km, este al doilea cel mai mare ocean al lumii. Pe verticală are forma literei S. Adâncimea medie de 3300 m este mică în comparație cu celelalte oceane. Este considerat a fi un ocean tânăr, aflat încă în faza de creștere, anual crește cu 3 cm în direcția E-V. Constituie cel mai mare district hidrografic al Pământului, în acest ocean se varsă fluviile cu cel mai mare debit (ex. Amazon, Niger, Congo).
  • Marea Azov
  • Marea Baltică
  • Marea Barents
  • Marea Beaufort
  • Marea Bellingshausen
  • Marea Bering
  • Marea Celebes
  • Oceanul Pacific - Cu suprafața de 169 milioane de km², este cel mai mare ocean al lumii, lățimea ajungând și la 18 000 de km. Adâncimea medie este de 4200 m. Cea mai mare adâncime de pe glob, se găsește aici, Groapa Marianelor - 11 034 m. Bazinul său conține aproape jumătate din rezerva de apă a planetei noastre. Este un ocean care îmbătrânește, a cărui suprafață nu este în creștere.
  • Marea Ciukotsk
  • Marea Chinei de Sud
  • Marea Egee
  • Marea Nordului
  • Marea Albă
  • Marea Neagră
  • Marea Filipinelor
  • Marea Flores
  • Marea Mediterană
  • Marea Groelandei
  • Oceanul Indian - Ocean de dimensiuni mai mici, având suprafața de 70 milioane de km. Cea mai mare parte a suprafeței sale se află în emisfera sudică. Adâncimea medie este de 3900 m. Este considerat un ocean tânăr, a cărui suprafață este în creștere. Este oceanul cu cea mai caldă apă, datorită faptului că granița sa nordică se situează la tropice și nu se conectează cu apele arctice.
  • Marea Irminger
  • Marea Irlandei
  • Marea Japoniei
  • Marea Java
  • Marea Ionică
  • Marea Kara
  • Marea Caraibilor (Antilelor)
  • Marea Caspică
  • Marea Chinei de Est
  • Marea Siberiană Orientală
  • Marea Celtică
  • Marea Coralilor
  • Marea Cretei
  • Marea Labrador
  • Marea Laptev
  • Marea Ligurică
  • Marea Molucelor
  • Marea Marmara
  • Marea Norvegiei
  • Marea Ohotsk
  • Marea Ross
  • Marea Galbenă
  • Marea Savu
  • Marea Seram
  • Marea Timor
  • Marea Tireniană
  • Marea Roșie
  • Marea Weddel
  • Oceanul Antarctic - Este format de apele care înconjoară Antarctica. Granița de nord este constituită de latitudinea sudică de 60°. Suprafața este de 22 milioane de km.
  • Golful Aden
  • Golful Alaska
  • Golful Antaliei
  • Golful Arica
  • Golful Baffin
  • Golful Balenelor
  • Golful Bengal
  • Golful Benguela
  • Golful Botteni
  • Golful Bristol
  • Golful Cadiz
  • Golful Campeche
  • Golful Carpentaria
  • Golful Csosa
  • Golful Darién
  • Golful Finic
  • Golful Hudson
  • Golful Californiei
  • Golful Kara-Bogaz
  • Golful Khambhat
  • Golful Kiel
  • Canalul Corint
  • Canalul Mânecii
  • Golful Mannar
  • Golful Mexic
  • Marele Golf Australian
  • Golful Obi
  • Golful Ohotsk
  • Golful Oman
  • Golful Leilor
  • Golful Panama
  • Golful Persic
  • Golful Riga
  • Golful Sfântul Laurențiu
  • Golful Venezuelei
  • Cercul Polar de Nord
  • Tropicul Racului
  • Ecuator
  • Tropicul Capricornului
  • Cercul Polar de Sud
  • Polul Sud
  • Polul Nord

Narațiune

Oceanul planetar este constituit din masa de apă sărată care înconjoară continentele, reprezentând totalitatea oceanelor și mărilor. El constituie 71% din suprafața Pământului.
Oceanele sunt suprafețe întinse de mase de apă cu conținut relativ stabil de sare, cu bazine proprii, de mare adâncime având un sistem propriu de curenți. Oceanele Pământului sunt: Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific, Oceanul Indian, Oceanul Înghețat și Oceanul Antarctic.

Mările sunt mase de apă sărată de întindere mai mică decât a oceanelor situate în apropierea continentelor. Sunt separate de ocean prin insule, peninsule și strâmtori. Nu dețin sistem propriu de curenți și salinitatea apei variază. Mările se împart în două categorii, mări interioare și mări periferice.

Marea interioară este legată de bazinul oceanic doar printr-o strâmtoare îngustă. Are bazin hidrografic propriu și echilibru hidrologic. Mări interioare sunt de exemplu Marea Mediterană și Marea Baltică.

Marea periferică este despărțită de ocean doar printr-un grup de insule. De obicei nu dispune de bazin hidrografic propriu și nu are echilibru hidrologic.

Golful reprezintă parte a mărilor sau lacurilor care înaintează într-o deschizătură a uscatului, fiind înconjurată din trei părți de uscat ca de exemplu Golful Persic sau golful Bengal.

Distribuția oceanului planetar pe suprafața Pământului nu este uniformă. Emisfera nordică este alcătuită din 70% uscat și 30% apă (oceane sau mări). În emisfera sudică, situația este exact inversă: oceanele și mările acoperă 70% din suprafață, iar continentele 30%.

Suplimente asociate

Apă (H₂O)

Apa este un compus stabil al hidrogenului și al oxigenului, indispensabil vieții. În natură se găsește în stare lichidă, solidă și gazoasă.

Canalul Panama

Canalul Panama este o cale de navigație artificială creată pentru a scurta rutele de navigație dintre Oceanul Pacific și Oceanul Atlantic.

Canalul Suez

Canalul Suez o cale de navigație artificială care face legătura între Marea Roșie și Marea Mediterană.

Circuitul apei în natură (nivel mediu)

Pe Pământ, apa este într-un circuit continuu. Circuitul apei constă din următoarele procese: evaporare, condesare, topire și îngheț.

Curenții oceanici

Circulația termohalină este un sistem global de curenți oceanici, care au o mare influență asupra climatului planetei noastre.

Curiozități geografice - Geografia fizică

Animația prezintă câteva fenomene interesante din domeniul geografiei fizice.

Curiozități geografice - Geografie socială

Animaţia prezintă elemente interesante de geografie socială.

Deriva continentelor pe scară geologică

De-a lungul istoriei Pământului, continentele au fost în continuă mișcare.

Formarea mărilor la suprafața Pământului

Apa mărilor, fiind o forță externă, joacă un rol important în formarea țărmurilor.

Ghețar (nivel începător)

Ghețarul este o masă de gheață formată din zăpadă care se deplasează în mod constant și lent.

Ghețar (nivel mediu)

Ghețarul este o masă de gheață formată din zăpadă care se deplasează în mod constant și lent.

Harta fundului mărilor

Marginile plăcilor tectonice pot fi observate pe fundul mărilor.

Harta reliefului Chinei

Animația prezintă relieful și hidrografia Chinei.

Izvoare hidrotermale oceanice

Izvoarele hidrotermale oceanice sunt fisuri în planșeul oceanic din care erupe apă geotermală.

Marile descoperiri geografice (secolele XV-XVII)

Descoperirile geografice de la începutul Epocii Moderne au schimbat harta lumii și au avut un impact foarte divers.

Meduza

Meduzele sunt organisme marine liber înotătoare, aparținând încrengăturii Cnidaria. Ele sunt grupul cel mai vechi de animale din subregnul Eumetazoa.

Modul de funcționare al submarinelor

Submarinele se scufundă și se ridică la suprafață prin modificarea densității medii a carenei.

Peștele pescar

Acest pește cu aspect bizar își prinde prada cu ajutorul momelii bioluminescente. Animația prezintă modul de funcționare al acesteia.

Structura apelor oceanice

Proprietățile fizice, flora și fauna oceanelor se schimbă în funcție de adâncimea acestora.

Termeni din geografia fizică

Animația prezintă cele mai importante forme de relief, apele de suprafață și reprezentarea simbolică a acestora.

Topografia Pământului

Animația prezintă cei mai mari munți, cele mai mari câmpii, lacuri și deșerturi ale Pământului.

Tsunami

Valurile tsunami sunt valuri foarte înalte cu o putere de distrugere extraordinară.

Continente şi oceane

Întinderea de uscat a Pământului este împărțită în continente, acestea fiind separate de oceane.

Pământul

Pământul este o planetă telurică a cărei atmosferă conține oxigen și a cărei scoarță este solidă.

Added to your cart.