Glaciație

Glaciație

Utima eră glaciară s-a încheiat cu 13 mii de ani în urmă.

Geografie

Cuvinte cheie

glaciație, era glaciară, glacial, interglaciar, încălzire, răcire, climat, ghețar, gheață, natură, istoria Pământului, geografie

Suplimente asociate

Animații

Înainte de glaciație

  • Insulele Britanice
  • Marea Adriatică
  • Europa de Nord
  • America de Nord
  • Alaska
  • Marea Roșie
  • Munții Alpi
  • Marea Mediterană
  • Indonezia
  • Japonia
  • Australia
  • Himalaya
  • Regiunea lacurilor din Finlanda
  • Marile Lacuri

Pe parcursul istoriei Pământului, erele glaciare au adus cele mai mari schimbări climatice.
O eră glaciară reprezintă o schimbare climatică de lungă durată, caracterizată prin scăderea temperaturii medii a Pământului şi extinderea suprafeţei calotelor glaciare polare şi continentale, precum şi a gheţarilor alpini.
S-au identificat patru perioade de glaciaţie:

1. La limita dintre Era Precambriană şi Era Paleozoică (în urmă cu 800–600 milioane de ani) – atunci a avut loc extinderea maximă a glaciaţiei

2. În perioada Ordovician din cadrul Erei Paleozoice (în urmă cu 460–430 milioane de ani)

3. La limita dintre Carbonifer şi perioada Permian (în urmă cu 330–250 milioane de ani)

4. În epoca Pleistocen din Era Neozoică (în urmă cu 1,8 milioane –10 mii de ani)

Epocile glaciare sunt caracterizate prin extinderea (perioadă glaciară) şi retragerea (perioadă interglaciară) alternativă a calotei glaciare. Perioadele glaciare şi interglaciare se schimbă ciclic, şi durează aproximativ 40-100 mii de ani.

Cauzele glaciaţiei:

1. Reducerea intensităţii radiaţiei solare;
2. Modificări ale orbitei Pământului (modificări ale înclinării axei Pământului, oscilația axei de rotație a Pământului, variaţii ale formei orbitei Pământului);
3. Migrarea polilor magnetici ai Pământului;
4. Modificarea proceselor termice oceanice (alternanţa dintre îngheţare şi evaporare);
5. Modificări atmosferice (modificarea efectului de seră);
6. Schimbări de poziţie ale continentelor

Apogeul glaciației

  • Insulele Britanice
  • Marea Adriatică
  • Europa de Nord
  • America de Nord
  • Alaska
  • Marea Roșie
  • Munții Alpi
  • Marea Mediterană
  • Indonezia
  • Japonia
  • Australia
  • Himalaya
  • Regiunea lacurilor din Finlanda
  • Marile Lacuri

Prezent

  • Insulele Britanice
  • Marea Adriatică
  • Europa de Nord
  • America de Nord
  • Alaska
  • Marea Roșie
  • Munții Alpi
  • Marea Mediterană
  • Indonezia
  • Japonia
  • Australia
  • Himalaya
  • Regiunea lacurilor din Finlanda
  • Marile Lacuri

Efectele erei glaciare

  • Insulele Britanice
  • Marea Adriatică
  • Europa de Nord
  • America de Nord
  • Alaska
  • Marea Roșie
  • Munții Alpi
  • Marea Mediterană
  • Indonezia
  • Japonia
  • Australia
  • Himalaya

Efectele încălzirii

  • Insulele Britanice
  • Marea Adriatică
  • Europa de Nord
  • America de Nord
  • Alaska
  • Marea Roșie
  • Munții Alpi
  • Marea Mediterană
  • Indonezia
  • Japonia
  • Australia
  • Himalaya
  • Regiunea lacurilor din Finlanda
  • Marile Lacuri

Animație

  • Insulele Britanice
  • Marea Adriatică
  • Europa de Nord
  • America de Nord
  • Alaska
  • Marea Roșie
  • Munții Alpi
  • Marea Mediterană
  • Indonezia
  • Japonia
  • Australia
  • Himalaya
  • Regiunea lacurilor din Finlanda
  • Marile Lacuri
  • Milano
  • München
  • Geneva
  • Strâmtoarea Gibraltar
  • Noua Guinee
  • New York
  • Sudul Statului Ohio
  • Scandinavia

Narațiune

Glaciaţie:

Glaciaţia este un proces în decursul căruia polii Pământului sunt acoperiţi de calote glaciare permanente. Pe parcursul istoriei Pământului au existat mai multe epoci glaciare majore care au durat mai multe milioane de ani. În cadrul unei ere glaciare de durată lungă alternează mai multe cicluri scurte de încălzire şi de răcire, la intervale de mai multe mii de ani.

Din punct de vedere al istoriei Pământului, în prezent trăim într-o epocă de gheaţă din Era Neozoică numită şi Cenozoic; în cadrul acesteia, Pământul trece printr-o perioadă interglaciară caracterizată de un ciclu de încălzire mai scurt.

Ultima glaciaţie a început în urmă cu 110 000 de ani şi s-a încheiat acum 10 000 de ani, jucând un rol important în modelarea peisajului actual din Europa şi America.

Gheaţa a erodat stâncile şi a depus sedimentele; vânturile reci au continuat procesul de eroziune, formând suprafeţe nisipoase, loessoide. Temperatura medie era cu 5° C mai mică decât în prezent; flora şi fauna s-au modificat, zonele climatice s-au deplasat, iar numeroase specii de animale au dispărut.

La poli a crescut suprafaţa şi grosimea calotei glaciare, o mare parte din Europa fiind acoperită de gheţari polari; grosimea calotei glaciare atingea chiar şi 2000-3000 m în unele regiuni, şi se întindea la o distanţă de 2000 de km la sud de Scandinavia.
Din cauza masei mari de gheaţă polară, nivelul oceanelor s-a redus foarte mult, şi s-a format un istm între insulele britanice şi continentul european. Multe insule erau acoperite de gheţari. Gheţarii din Alpi s-au extins, coborând până la linia Milano-München-Geneva şi formând lanţuri morenice.
Din cauza scăderii nivelului mării, zona de nord a bazinului adriatic a devenit o suprafaţă de uscat carstică. Prin închiderea Strâmtorii Gibraltar, Marea Mediterană şi-a pierdut legătura pe apă cu Oceanul Atlantic. Marea Roşie a fost izolată de oceanul din jur, şi s-a transformat într-o mare interioară, o suprafaţă considerabilă a acesteia devenind uscat.

Gheţarii din Himalaya s-au extins spre zonele mai joase, ocupând teritorii vaste. Ca urmare a scăderii nivelului mării, s-au format istmuri atât între Japonia şi Asia, cât şi între Indonezia şi Asia. Australia şi Noua Guinee au format un singur continent, Australia fiind despărţită doar printr-o strâmtoare de Indonezia.

Între America de Nord şi Asia s-a format un pod de pământ fără gheaţă pe care oamenii şi numeroase specii de animale au migrat în America. America de Nord era acoperită de gheaţă până la latitudinea de 40°, grosimea gheţii ajungând la 3000-3500 m în anumite locuri. Gheaţa a coborât până la New York, insula Long Island fiind formată dintr-o morenă glaciară. În continuare, gheaţa s-a extins spre sud, atingând sudul statului Ohio, situat pe aceeaşi latitudine cu Sicilia.

Încălzire:

Pe parcursul istoriei Pământului, calotele glaciare polare nu au fost predominante pe Pământ. Aceste perioade au fost uneori întrerupte de perioade de glaciaţie sau ere glaciare. O eră glaciară este o perioadă în care polii sunt acoperiţi de calote glaciare. În timpul unei ere glaciare, perioadele mai calde alternează cu perioade mai reci. În prezent, Pământul trece prin perioada de încălzire a Erei Neozoice.

De-a lungul istoriei Pământului, au existat de mai multe ori temperaturi mult mai ridicate decât în prezent; din cauza acestor temperaturi, calotele glaciare au dispărut, iar nivelul mediu al mării era cu 100 m mai mare decât cel actual. Perioada de încălzire actuală durează de 10 000 de ani; ritmul încălzirii s-a accelerat în ultimii 100 de ani, ceea ce poate fi pus pe seama poluării cauzate de activitatea umană.

Starea actuală a Pământului este rezultatul ultimului ciclu de încălzire: dispariţia calotelor glaciare din teritoriile scandinave a condus la formarea aspectului actual al acestor zone şi crearea renumitelor fiorduri din Norvegia. Lacurile din Regiunea Lacurilor din Finlanda au fost săpate de gheţarii polari, la retragerea calotei glaciare acestea umplându-se cu apă. Sute de lacuri şi insule s-au format în acest fel.

Odată cu topirea maselor de gheaţă polare, nivelul mării a crescut, iar istmul care unea insulele britanice şi continentul european a dispărut. Gheţarii alpini s-au retras, lăsând în urmă văi glaciare şi lacuri morenice. Bazinul Mării Adriatice a fost inundat din nou de mare. Istmul a dispărut din Strâmtoarea Gibraltar, şi a fost restabilită legătura între Marea Mediterană și Oceanul Atlantic.

De asemenea, s-a restabilit legătura pe apă dintre Marea Roşie şi Oceanul Indian. Gheţarii din Himalaya s-au restrâns. Legătura pe uscat dintre Japonia şi continentul asiatic a încetat să mai existe. Indonezia a devenit din nou un arhipelag.

O mare parte a Australiei a fost inundată de mare, şi s-a format insula Noua Guinee. Legătura pe uscat dintre America şi Asia a fost acoperită de apă. Odată cu retragerea gheţarilor din America, s-au format Marile Lacuri. Bazinele săpate de gheţari au fost umplute cu apă provenită din gheaţa topită.

Suplimente asociate

Fiord

Fiordul este un golf maritim îngust și intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte, format într-o vale glaciară.

Ghețar (nivel începător)

Ghețarul este o masă de gheață formată din zăpadă care se deplasează în mod constant și lent.

Ghețar (nivel mediu)

Ghețarul este o masă de gheață formată din zăpadă care se deplasează în mod constant și lent.

Aisberguri

Aisbergurile sunt blocuri de gheață din apă dulce care plutesc pe mare.

Deriva continentelor pe scară geologică

De-a lungul istoriei Pământului, continentele au fost în continuă mișcare.

Zone climatice

Pământul este împărțit în zone geografice și climatice și de vegetație.

Culturi megalitice în Europa

Monumentele misterioase al culturilor megalitice constau din construcții milenare din blocuri de enorme de piatră.

Curenții oceanici

Circulația termohalină este un sistem global de curenți oceanici, care au o mare influență asupra climatului planetei noastre.

Formarea și evoluția lacurilor

Apele stătătoare cantonate în adânciturile de pe suprafața pământului iau naștere datorită forțelor endogene și exogene sau pot fi create de om.

Mamut lânos

Proboscidian dispărut, strâns înrudit cu elefanții de astăzi, vânat în perioada preistorică.

Peşteră paleolitică

Primele locuinţe din istoria omenirii ne oferă multe informaţii privind stilul de viaţă al strămoşilor noștri.

Plăci tectonice

Plăcile tectonice se deplasează una în funcție de alta.

Răspândirea lui Homo sapiens pe Terra

„Omul inteligent” a pornit din „leagănul” său african și a cucerit toate celelalte continente.

Schimbarea anotimpurilor (nivel mediu)

Datorită înclinării axei de rotație a Pământului, unghiul razelor solare variază de-a lungul unui an.

Tigrul cu colți sabie

O specie dispărută de feline de dimensiuni mari. Și-a primit numele de la colții săi imenși și impunători.

Topirea şi solidificarea

În timpul solidificării,între moleculele de apă se formează legături de hidrogen, rezultând o structură cristalină.

Trilobiți

Strămoșii arahnidelor și ai crustaceelor făceau parte din clasa Trilobita.

Încrețire (nivel mediu)

Sub acțiunea forțelor de presiune laterale, straturile de rocă se încrețesc. Acesta este modul de formare al munților de încrețire.

Amoniții

Grup de cefalopode dispărute, cu schelet extern tare. Sunt fosile index excelente.

Apatosaurus

Dinozaur erbivor de statură gigantică, cu gâtul lung.

Archaeopteryx

Archaeopteryx, probabil strămoșul păsărilor, este numită și pasărea reptilă, deoarece prezintă atât trăsături aviare, cât și reptiliene.

Deinonychus

Deinonychus, al cărui nume înseamnă ”gheara cea groaznică”, a fost un dinozaur dromeosaurid carnivor.

Dolmen (hunebed)

Dolmenele speciale aflate pe teritoriul actual al Olandei, numite hunebed-uri, au fost construite cu 5000 de ani în urmă.

Flora și fauna din carbonifer

Această animație prezintă câteva dintre animalele și plantele care au trăit între perioada devoniană și perioada permiană (cu 358–299 de millioane de ani în...

Homo erectus („omul ridicat”)

„Omul ridicat” confecţiona deja unelte şi folosea focul.

Ichthyostega

Un amfibian preistoric, reprezentant al tetrapodelor timpurii, care a dispărut în urmă cu 360 milioane de ani.

Pteranodon longiceps

Reptilă zburătoare preistorică asemănătoare cu păsările, neexistând însă o legătură directă între ele.

Stegosaurus

O reptilă preistorică cu plăci osoase pe spate care serveau la reglarea temperaturii corporale.

Tiktaalik

O formă de tranziție între pești și tetrapode.

Tyrannosaurus Rex „șopârla tiran”

Dinozaur prădător de dimensiuni mari și cel mai renumit dinozaur.

Triceratops

O specie de dinozaur din perioada Cretacică înzestrat cu guler osos și 3 coarne.

Curiozități geografice - Geografie socială

Animaţia prezintă elemente interesante de geografie socială.

Gheizer

Gheizerul este un izvor caracterizat prin izbucniri intermitente de apă și vapori.

Schimbarea anotimpurilor (nivel începător)

Datorită înclinării axei de rotație a Pământului, unghiul razelor solare variază de-a lungul unui an.

Added to your cart.