Deriva continentelor pe scară geologică

Deriva continentelor pe scară geologică

De-a lungul istoriei Pământului, continentele au fost în continuă mișcare.

Geografie

Cuvinte cheie

istoria Pământului, poziții ale continentelor, migrarea continentelor, Panthalassa, Pangea, Laurasia, Gondwana, ere geologice, Kambrium, Silurian, Perioada Devoniană, Carbonifer, Perm, activitatea vulcanică, evoluţie, continent, Pământ, litosferă, magmă, geografie fizică, geografie

Suplimente asociate

Animații

Istoria Pământului

  • N
  • S
  • Cercul Arctic
  • Tropicul Racului
  • Ecuator
  • Tropicul Capricornului
  • Cercul Antarctic
  • Panthalassa
  • Gondwana
  • Laurentia
  • Siberia
  • Baltica
  • China
  • Tethys
  • Panthalassa
  • Kazahstan
  • Siberia
  • China de Nord
  • China de Sud
  • Pangeea
  • Tethys
  • Panthalassa
  • Kazahstan
  • Siberia
  • Laurasia
  • Gondwana
  • Arabia
  • India
  • Tethys
  • Oceanul Pacific
  • America de Nord
  • America de Sud
  • Africa
  • India
  • Eurasia
  • Australia
  • Antarctica
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Pacific
  • America de Nord
  • America de Sud
  • Africa
  • Australia
  • Antarctica
  • Eurasia
  • India
  • Oceanul Indo-Antlantic
  • Oceanul Pacific
  • America de Nord
  • America de Sud
  • Africa
  • Eurasia
  • Antarctica
  • Oceanul Indian
  • Australia

În urmă cu 4,6 miliarde de ani

După răcire, crusta solidificată a Pământului a acoperit întreaga suprafață. Gazele emanate de materia solidificată (hidrogen și gaze nobile) au format atmosfera primară. Mai târziu aceste gaze ușoare s-au evaporat în spațiul interplanetar.

Planeta rămasă temporar fără atmosferă a intrat în coliziune cu o mulțime de meteoriți care au creat cratere de impact. Crusta s-a topit în vecinătatea impactului și a declanșat activitatea vulcanică.

În urmă cu 3,6 miliarde de ani

Activitatea vulcanică a dus la emanarea altor gaze care au format atmosfera secundară a Pământului (vapori de apă, dioxid de carbon, dioxid de sulf, azot, clor, amoniac, metan). S-a declanșat activitatea forțelor endogene.

Temperatura atmosferei a scăzut, ceea ce a provocat condensarea vaporilor de apă pe care îi conținea și formarea primelor oceane. Curenții magmatici din mantaua Pământului au început să se ridice exercitând presiune asupra scoarței terestre. Aceasta a început să se fragmenteze, imprimând mișcare plăcilor tectonice.

În urmă cu 3 miliarde de ani

Prima perioadă orogenetică.

În urmă cu 2,3 miliarde de ani

A doua perioadă orogenetică, apariția masivelor muntoase.

Cambrian

Gondwana era situată în Emisfera Sudică. Continentul nordic s-a divizat în trei părți (Baltica, Laurentia și Siberia)

Silurian

Perioada principală a formării munților Caledonici care au unit continentul Baltica și Laurentia, formând astfel un singur continent.

Devonian

Formarea pedosferei.

Carbonifer

Orogeneza variscă a avut loc în două faze: Baltica și Laurentia s-au unit, formând Laurasia, iar coliziunea dintre Laurasia și Gondwana a creat supercontinentul Pangeea înconjurat de oceanul global Panthalassa.

Jurasic

Fragmentarea supercontinentului Pangeea, deschiderea Oceanului Atlantic și începutul formării centurilor circumpacifică și alpină.

Terțiar

Perioada principală a orogenezei pacifice și eurasiene.

Cuaternar

Pleistocene: perioada principală a epocii glaciare când cea mai importantă forță formatoare a scoarței Pământului a fost activitatea destructivă sau constructivă a ghețarilor și a stratului de gheață.

Holocen: cea mai importantă forță formatoare a scoarței a fost omul.

Definiții:

Atmosfera primară: Gazele primare din jurul Pământului care s-au format în perioada precambriană timpurie din gazele (hidrogen și heliu) emanate de scoarța în curs de solidificare.

Oceanul primordial: În urma răcirii atmosferei primare în perioada precambriană s-a format o întindere vastă de apă. Această apă s-a strâns în bazinele oceanelor datorită ploilor torențiale provocate de atmosfera încărcată cu vapori de apă.

Supercontinent: continent (Pangeea) format în timpul orogenezei varisce, înconjurat de oceanul primordial (Panthalassa).

Continent: întindere vastă de uscat mărginită total sau parțial de oceane și mări, care conține miezul Pământului primordial.

Bazinul oceanic: parte a scoarței oceanice, structură unitară, stabilă, situată sub nivelul mării, bazin sedimentar de întindere uriașă. Se formează în timpul mișcării plăcilor tectonice, prin extinderea fundului oceanic; materia bazaltică rezultată transformă în permanență coastele oceanelor.

Animație

  • N
  • S
  • Cercul Arctic
  • Tropicul Racului
  • Ecuator
  • Tropicul Capricornului
  • Cercul Antarctic
  • Precambrian
  • Proterozoic
  • Era paleozoică, perioada cambriană
  • Era paleozoică, perioada ordoviciană
  • Era paleozoică, perioada carboniferă
  • Era paleozoică, perioada permiană
  • Era mezozoică, jurasic
  • Era mezozoică, începutul cretacicului
  • Era mezozoică, perioada cretacică
  • Era neozoică, terțiar
  • Era neozoică, cuaternar
  • Holocenul

Proiecție cilindrică

  • Cercul Arctic
  • Tropicul Racului
  • Ecuator
  • Tropicul Capricornului
  • Cercul Antarctic

Narațiune

Vârsta Pământului este estimată la 4,6 miliarde de ani, când s-a format scoarța solidă. După formarea acesteia, curenții magmatici din manta au fragmentat-o, determinând migrația plăcilor tectonice astfel formate. De-a lungul istoriei Pământului, forma și poziția continentelor a fost în continuă transformare determinată de mișcarea plăcilor tectonice.

Perioadele istoriei Pământului sunt deosebite prin denumiri, la fel ca în istoria omenirii. Astfel, pentru a deosebi perioadele istoriei Pământului de cele ale istoriei omenirii, în geocronologie, vorbim de era precambriană, era paleozoică, mezozoică și neozoică. Erele pot fi divizate în perioade, perioadele în epoci și epocile în vârste.

Granițele dintre etape indică evenimente geologice sau paleontologice majore. De exemplu, sfârșitul paleozoicului este legat de fragmentarea supercontinentului Pangeea și de dispariția în masă a speciilor din permian-triasic.

La sfârșitul mezozoicului, 75% din specii au dispărut, printre care și dinozaurii.

Fiecare eră este caracterizată prin apariţia pe scară largă de noi specii şi prin orogeneze majore. De exemplu, în paleozoic s-au format munții caledonici și centurile varisce și tot atunci viețuiau artropodele și primele animale cu schelet calcaros.

Era mezozoică este cea a dinozaurilor și tot atunci începe formarea lanțurilor muntoase din Pacific și Eurasia, care își ating apogeul în terțiar, perioadă a neozoicului. Este în același timp perioada de răspândire a mamiferelor. Perioada cuaternară a cenozoicului este era glaciară la sfârșitul căreia s-au format flora și fauna pe care le cunoaștem în prezent.

Suplimente asociate

Evoluția Sistemului Solar

Soarele și planetele s-au format în urmă cu 4,5 miliarde de ani prin condensarea unui nor de parf.

Formarea Pământului și a Lunii

Animația prezintă modul de formare a Pământului și a Lunii.

Plăci tectonice

Plăcile tectonice se deplasează una în funcție de alta.

Continente şi oceane

Întinderea de uscat a Pământului este împărțită în continente, acestea fiind separate de oceane.

Glaciație

Utima eră glaciară s-a încheiat cu 13 mii de ani în urmă.

Globul pământesc

Vizualizări 3D ale globul pământesc.

Harta fundului mărilor

Marginile plăcilor tectonice pot fi observate pe fundul mărilor.

Mări și golfuri

Animația prezintă principalele mări și golfuri.

Activitate vulcanică

În timpul activității vulcanice, din scoarța terestră erupe la suprafață magma.

Curiozități geografice - Geografia fizică

Animația prezintă câteva fenomene interesante din domeniul geografiei fizice.

Cutremur (seism)

Cutremurul este unul dintre cele mai devastatoare fenomene naturale de pe Terra.

Fiord

Fiordul este un golf maritim îngust și intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte, format într-o vale glaciară.

Ghețar (nivel mediu)

Ghețarul este o masă de gheață formată din zăpadă care se deplasează în mod constant și lent.

Izvoare hidrotermale oceanice

Izvoarele hidrotermale oceanice sunt fisuri în planșeul oceanic din care erupe apă geotermală.

Pământul

Pământul este o planetă telurică a cărei atmosferă conține oxigen și a cărei scoarță este solidă.

Structura Pământului (nivel mediu)

Pământul este compus din mai multe straturi sferice.

Topografia Pământului

Animația prezintă cei mai mari munți, cele mai mari câmpii, lacuri și deșerturi ale Pământului.

Încrețire (nivel începător)

Sub acțiunea forțelor de presiune laterale, straturile de rocă se încrețesc. Acesta este modul de formare al munților de încrețire.

Încrețire (nivel mediu)

Sub acțiunea forțelor de presiune laterale, straturile de rocă se încrețesc. Acesta este modul de formare al munților de încrețire.

Apatosaurus

Dinozaur erbivor de statură gigantică, cu gâtul lung.

Archaeopteryx

Archaeopteryx, probabil strămoșul păsărilor, este numită și pasărea reptilă, deoarece prezintă atât trăsături aviare, cât și reptiliene.

Deinonychus

Deinonychus, al cărui nume înseamnă ”gheara cea groaznică”, a fost un dinozaur dromeosaurid carnivor.

Falie (nivel începător)

Faliile sunt rupturi care despart două blocuri ale scoarței Pământului, ca urmare a mișcărilor tectonice verticale. Blocurile rezultate se deplasează vertical.

Flora și fauna din carbonifer

Această animație prezintă câteva dintre animalele și plantele care au trăit între perioada devoniană și perioada permiană (cu 358–299 de millioane de ani în...

Ghețar (nivel începător)

Ghețarul este o masă de gheață formată din zăpadă care se deplasează în mod constant și lent.

Ichthyostega

Un amfibian preistoric, reprezentant al tetrapodelor timpurii, care a dispărut în urmă cu 360 milioane de ani.

Ihtiozaurul

Gen de reptile fosile marine uriaşe, cu corpul asemănător cu al peştilor. Este un exemplu de evoluție convergentă.

Monștrii Paleozoicului: scorpionii de mare

Scorpionii de mare sunt artropode acvatice prădătoare care au trăit în Paleozoic.

Pteranodon longiceps

Reptilă zburătoare preistorică asemănătoare cu păsările, neexistând însă o legătură directă între ele.

Quetzalcoatlus, uriașa reptilă preistorică zburătoare

Quetzalcoatlus a fost un animal zburător care a trăit în Cretacicul târziu.

Stegosaurus

O reptilă preistorică cu plăci osoase pe spate care serveau la reglarea temperaturii corporale.

Tiktaalik

O formă de tranziție între pești și tetrapode.

Tyrannosaurus Rex „șopârla tiran”

Dinozaur prădător de dimensiuni mari și cel mai renumit dinozaur.

Triceratops

O specie de dinozaur din perioada Cretacică înzestrat cu guler osos și 3 coarne.

Trilobiți

Strămoșii arahnidelor și ai crustaceelor făceau parte din clasa Trilobita.

Viața în perioada permiană

Flora și fauna din ultima perioadă a erei paleozoice.

Amoniții

Grup de cefalopode dispărute, cu schelet extern tare. Sunt fosile index excelente.

Added to your cart.