Corpul uman masculin

Corpul uman masculin

Animația prezintă principalele sisteme ale corpului uman.

Biologie

Cuvinte cheie

corp, corpul omului, corpul uman, organism, sistem digestiv, sistemul respirator, piele, sistemul cardiovascular, mușchi, schelet, sistem limfatic, sistem excretor, organe genitale, sistemul nervos, sistem hormonal, sistem reproducător, tract gastrointestinal, respirație, înveliș, sistem circulator, digestie, sistem imunitar, secreție, bărbat, craniu, organ de reproducere, organ senzorial, sinapsă, circulația sistemică, coloană vertebrală, esofag, stomac, intestinul subțire, colon, rect, cavitate bucală, cavitate nazală, plămân, trahee, laringe, aortă, inimă, venă, amigdală, vas limfatic, ganglion limfatic, rinichi, vezică, ureter, uretră, testicul, veziculă seminală, prostată, creier, hipofiza, hipotalamus, glanda tiroida, paratiroidă, pancreas, bilă, măduva spinării, nerv, penis, timus, membru, membru superior, membru inferior, piept, ficat, circulație pulmonară, glandă suprarenală, hormon, sistem de organe, organ, biologie, om

Suplimente asociate

Animații

Pielea

Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru: pielea unui adult are o suprafaţă de aproximativ 1,5 metri pătraţi şi o masă de aproximativ 12 kilograme (inclusiv stratul de grăsime din hipoderm). Pielea protejează organismul împotriva leziunilor mecanice, a radiaţiilor UV, a agenţilor patogeni, stratul său cornos prevenind deshidratarea. Are, de asemenea, un rol important în reglarea temperaturii. Pielea este cel mai mare organ senzorial al nostru: receptorii săi au un rol important în perceperea căldurii, a frigului şi a stimulilor mecanici.

Mușchii scheletici

Mușchii sunt organele active ale locomoției. În corpul uman există aproximativ 350 de muşchi scheletici care formează până la 50% din greutatea corpului nostru. Putem deosebi muşchi lungi, scurţi, laţi şi circulari. Muşchii sunt fixaţi pe oase prin tendoane.

Scheletul

Scheletul unui adult este format din 206 de oase. Oasele sunt rigide și elastice în același timp, pentru a suporta sarcini mari. Oasele prezintă un metabolism şi un proces de vindecare lent, pentru vindecarea unei fracturi osoase fiind nevoie de cel puţin 6 săptămâni. Prevenirea osteoporozei impune un aport zilnic adecvat de calciu (1500 mg în cazul adolescenţilor).

Sistemul digestiv

Sistemul digestiv asigură digestia şi absorbţia substanţelor nutritive din alimente.
În cavitatea bucală, alimentele sunt zdrobite cu ajutorul dinţilor, şi tot la acest nivel începe digestia carbohidraţilor. În mediul puternic acid al stomacului are loc digestia proteinelor.
Intestinul subţire este responsabil cu digestia şi absorbţia celor trei categorii principale de substanţe nutritive și anume proteinele, carbohidraţii şi grăsimile. Aici se varsă sucul pancreatic secretat de pancreas care conţine enzime digestive, precum şi bila produsă de ficat care susţine digestia grăsimilor.
În colon are loc absorbţia apei şi a mineralelor, precum şi producţia de vitamine cu ajutorul unor bacterii ale florei intestinale.

Sistemul respirator

Procesele catabolice (de dezintegrare) din corpul nostru au nevoie de oxigen, şi sunt însoţite de producerea de dioxid de carbon. Absorbţia oxigenului şi eliberarea dioxidului de carbon au loc în plămâni. În repaus, plămânii execută aproximativ 16 respiraţii pe minut, la fiecare respiraţie intrând şi ieşind din corp aproximativ o jumătate de litru de aer. Cancerul pulmonar este o boală gravă şi frecventă a plămânilor, fumatul crescând în mod semnificativ riscul apariţiei acestuia.

Sistemul cardiovascular

Corpul nostru este străbătut de vase de sânge care formează două tipuri de circulaţie a sângelui. Marea circulaţie furnizează sânge oxigenat organelor noastre, şi transportă dioxidul de carbon rezultat din procesele metabolice. Mica circulaţie sau circulaţia pulmonară transportă sângele încărcat cu dioxid de carbon de la inimă la plămâni, unde dioxidul de carbon este eliminat și oxigenul absorbit. Sângele oxigenat este transportat apoi la inimă prin mica circulaţie. Circulaţia sângelui prin vasele de sânge este asigurată prin contracţiile inimii. Starea de sănătate a vaselor sanguine şi a inimii poate fi menţinută prin exerciţii fizice regulate, o dietă săracă în grăsimi şi evitarea fumatului.

Sistemul nervos

Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin coordonează şi reglează funcţionarea organismului nostru. Sistemul nervos central este format din măduva spinării şi creier. Sistemul nervos periferic este alcătuit din nervi care transmit informaţiile sub forma unor semnale electrice între sistemul nervos central şi organe. Din creier pornesc 12 perechi de nervi cranieni, iar din măduva spinării 31 de perechi de nervi spinali.

Sistemul excretor

Substanţele inutile şi nocive sunt îndepărtate din organism cu ajutorul rinichilor. Rinichii produc aproximativ 1,5 litri de urină pe zi. Urina este colectată în vezica urinară, fiind apoi eliberată din organism prin uretră. Pielonefrita este o boală comună a sistemului urinar, fiind o inflamație a pelvisului renal: simptomele bolii includ prezența proteinelor în urină. Calculii renali constituie, de asemenea, o afecţiune frecventă. Ei pot provoca mici leziuni mecanice care conduc la apariţia sângelui în urină.

Corpul uman

Sistemul limfatic

Limfa sau lichidul limfatic circulă în spaţiul interstițial. Se formează din sânge, prin osmoză, la nivelul pereţilor capilarelor. Metaboliţii celulari sunt, de asemenea, drenaţi în limfă. Limfa este transportată în vena subclavie prin vasele limfatice, trecând și prin ganglionii limfatici. Agenţii patogeni transportaţi de limfă întâlnesc celulele albe din ganglionii limfatici, ceea ce reprezintă un factor important pentru funcţionarea sistemului imunitar.
Alte organe limfatice importante sunt: timusul, splina şi amigdalele: aceste glande joacă un rol important și în maturizarea celulelor albe şi în apărarea imună.

Sistemul reproducător

Organele genitale sunt responsabile de reproducere, ele producând gameţi. În timpul fertilizării, ovulul se uneşte cu spermatozoidul, şi rezultă un zigot din care se dezvoltă embrionul.
Gonadele masculine sunt reprezentate de testicule (pereche de organe) care produc spermatozoizii. Celulele reproducătoare masculine sunt stocate în epididim. În timpul ejaculării, sunt evacuaţi împreună cu sperma prin uretră. Sperma este secretată de prostată şi cele două vezicule seminale.

Sistemul endocrin

Hormonii sunt produşi de glandele endocrine. De exemplu, adrenalina este secretată de glanda suprarenală, insulina de pancreas, iar tiroxina de glanda tiroidă. Centrul sistemului endocrin este sistemul hipotalamo-hipofizar. Hipotalamusul produce hormoni care acţionează asupra glandei pituitare. Sub efectul lor, glanda pituitară produce hormoni care stimulează alte glande endocrine: glanda tiroidă, glandele suprarenale şi gonadele. Pancreasul nu este reglat de sistemul hipotalamo-hipofizar.

Părţile corpului

Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru: pielea unui adult are o suprafaţă de aproximativ 1,5 metri pătraţi şi o masă de aproximativ 12 kilograme (inclusiv stratul de grăsime din hipoderm). Pielea protejează organismul împotriva leziunilor mecanice, a radiaţiilor UV, a agenţilor patogeni, stratul său cornos prevenind deshidratarea. Are, de asemenea, un rol important în reglarea temperaturii. Pielea este cel mai mare organ senzorial al nostru: receptorii săi au un rol important în perceperea căldurii, a frigului şi a stimulilor mecanici.

Narațiune

Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru: pielea unui adult are o suprafaţă de aproximativ 1,5 metri pătraţi şi o masă de aproximativ 12 kilograme (inclusiv stratul de grăsime din hipoderm). Pielea protejează organismul împotriva leziunilor mecanice, a radiaţiilor UV, a agenţilor patogeni, stratul său cornos prevenind deshidratarea. Are, de asemenea, un rol important în reglarea temperaturii. Pielea este cel mai mare organ senzorial al nostru: receptorii săi au un rol important în perceperea căldurii, a frigului şi a stimulilor mecanici.

Mușchii sunt organele active ale locomoției. În corpul uman există aproximativ 350 de muşchi scheletici care formează până la 50% din greutatea corpului nostru. Putem deosebi muşchi lungi, scurţi, laţi şi circulari. Muşchii sunt fixaţi pe oase prin tendoane.

Scheletul unui adult este format din 206 oase. Oasele sunt rigide și elastice în același timp, pentru a purta sarcini mari. Oasele prezintă un metabolism şi un proces de vindecare lent, pentru vindecarea unei fracturi osoase fiind nevoie de cel puţin 6 săptămâni. Prevenirea osteoporozei impune un aport zilnic adecvat de calciu (1500 mg în cazul adolescenţilor).

Sistemul digestiv asigură digestia şi absorbţia substanţelor nutritive din alimente. În cavitatea bucală, alimentele sunt zdrobite cu ajutorul dinţilor, şi tot la acest nivel începe digestia carbohidraţilor. În mediul puternic acid al stomacului are loc digestia proteinelor.
Intestinul subţire este responsabil cu digestia şi absorbţia celor trei categorii principale de substanţe nutritive și anume proteinele, carbohidraţii şi grăsimile. Aici se varsă sucul pancreatic secretat de pancreas care conţine enzime digestive, precum şi bila produsă de ficat care susţine digestia grăsimilor. În colon are loc absorbţia apei şi a mineralelor, precum şi producţia de vitamine cu ajutorul unor bacterii ale florei intestinale.

Procesele catabolice (de dezintegrare) din corpul nostru au nevoie de oxigen, şi sunt însoţite de producerea de dioxid de carbon. Absorbţia oxigenului şi eliberarea dioxidului de carbon au loc în plămâni. În repaus, plămânii execută aproximativ 16 respiraţii pe minut, la fiecare respiraţie intrând şi ieşind din corp aproximativ o jumătate de litru de aer. Cancerul pulmonar este o boală gravă şi frecventă a plămânilor, fumatul crescând în mod semnificativ riscul apariţiei acestuia.

Corpul nostru este străbătut de vase de sânge care formează două tipuri de circulaţie a sângelui. Marea circulaţie furnizează sânge oxigenat organelor noastre, şi transportă dioxidul de carbon rezultat din procesele metabolice. Mica circulaţie sau circulaţia pulmonară transportă sângele încărcat cu dioxid de carbon de la inimă la plămâni, unde dioxidul de carbon este eliminat și oxigenul absorbit. Sângele oxigenat este transportat apoi la inimă prin mica circulaţie. Circulaţia sângelui prin vasele de sânge este asigurată prin contracţiile inimii. Starea de sănătate a vaselor sanguine şi a inimii poate fi menţinută prin exerciţii fizice regulate, o dietă săracă în grăsimi şi evitarea fumatului.

Substanţele inutile şi nocive sunt îndepărtate din organism cu ajutorul rinichilor. Rinichii produc aproximativ 1,5 litri de urină pe zi. Urina este colectată în vezica urinară, fiind apoi eliberată din organism prin uretră. Pielonefrita este o boală comună a sistemului urinar, fiind o inflamație a pelvisului renal: simptomele bolii includ prezența proteinelor în urină. Calculii renali constituie, de asemenea, o afecţiune frecventă. Ei pot provoca mici leziuni mecanice care conduc la apariţia sângelui în urină.

Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin coordonează şi reglează funcţionarea organismului nostru. Sistemul nervos central este format din măduva spinării şi creier. Sistemul nervos periferic este alcătuit din nervi care transmit informaţiile sub forma unor semnale electrice între sistemul nervos central şi organe. Din creier pornesc 12 perechi de nervi cranieni, iar din măduva spinării 31 de perechi de nervi spinali.

Hormonii sunt produşi de glandele endocrine. De exemplu, adrenalina este secretată de glanda suprarenală, insulina de pancreas, iar tiroxina de glanda tiroidă. Centrul sistemului endocrin este sistemul hipotalamo-hipofizar. Hipotalamusul produce hormoni care acţionează asupra glandei pituitare. Sub efectul lor, glanda pituitară produce hormoni care stimulează alte glande endocrine, ca glanda tiroidă, glandele suprarenale şi gonadele. Pancreasul nu este reglat de sistemul hipotalamo-hipofizar.

Limfa sau lichidul limfatic circulă în spaţiul interstițial. Se formează din sânge, prin osmoză, la nivelul pereţilor capilarelor. Metaboliţii celulari sunt, de asemenea, drenaţi în limfă. Limfa este transportată în vena subclavie prin vasele limfatice și prin ganglionii limfatici. Agenţii patogeni transportaţi de limfă întâlnesc celulele albe din ganglionii limfatici, ceea ce reprezintă un factor important pentru funcţionarea sistemului imunitar.
Alte organe limfatice importante sunt: timusul, splina şi amigdalele: aceste glande joacă un rol important și în maturizarea celulelor albe şi în apărarea imună.

Organele genitale sunt responsabile de reproducere, ele producând gameţi. În timpul fertilizării, ovulul se uneşte cu spermatozoidul, şi rezultă un zigot din care se dezvoltă embrionul.
Gonadele masculine sunt reprezentate de testicule (pereche de organe) care produc spermatozoizii. Celulele reproducătoare masculine sunt stocate în epididim. În timpul ejaculării, sunt evacuaţi împreună cu sperma prin uretră. Sperma este secretată de prostată şi cele două vezicule seminale.

Suplimente asociate

Tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar

Un cheag de sânge (tromb) format în venele profunde ale membrelor inferioare și ajuns în...

Viața secretă a nou-născuților

Haideți să vedem care sunt stadiile incipiente ale dezvoltării umane.

Ochiul uman

Ochiul este unul din cele mai importante organe de simț. Sub acțiunea luminii, receptorii...

Apendicită

Apendicita, și anume inflamarea apendicelui aflat în prelungirea cecumului, impune o...

Sistemul nervos

Sistemul central nervos este alcătuit din creier și măduva spinării, iar sistemul nervos...

Senzația de echilibru

Urechea internă detectează mișcarea capului și poziția acestuia în spațiu.

Ești ceea ce mănânci?

Această lecție prezintă componentele unei diete sănătoase.

Sistemul limbic

Sistemul limbic joacă un rol important în formarea emoţiilor și în procesul de învăţare.

Added to your cart.