Circuitul apei în natură (nivel mediu)

Circuitul apei în natură (nivel mediu)

Pe Pământ, apa este într-un circuit continuu. Circuitul apei constă din următoarele procese: evaporare, condesare, topire și îngheț.

Geografie

Cuvinte cheie

ciclu, apă, Circuitul apei, evaporare, topire, precipitații, îngheț, schimbare de stare de agregare, radiație solară, formarea norilor, scurgere, ploaie, zăpadă, nor, hidrosferă, ape subterane, ape de suprafață, ghețar, apă de mare, râu, pârâu, lac, mare, ocean, atmosferă, vapori de apă, energie solara, vânt, umiditate, presiunea aerului, soare, climat, natură, geografie

Suplimente asociate

Întrebări

  • Ce cantitate de apă ia parte la circuitul apei în natură?
  • Ce procent al rezervei de apă a Pământului reprezintă apa legată chimic?
  • Ce este stratul acvifer?
  • Ce este apa freatică?
  • În cât timp se reface rezerva de apă din subsol?
  • În cât timp se reface rezerva de apă din gheața continentală?
  • Este adevărată afirmația?\nÎn timpul circuitului său apa străbate toate geosferele?
  • Este adevărată afirmația?\nNorii aducători de ploaie se află la altitudine joasă.
  • Este adevărată afirmația?\nNorii aducători de ploaie sunt de culoare închisă.
  • Adevărat sau fals? Norii cumulonimbus au formă de nicovală.
  • Care sunt cauzele schimbării stării de agregare a apei pe Pământ?
  • Care este principala forță care determină circuitul apei?
  • Prin ce proces se formează norii?
  • Ce pune în mișcare apa de pe suprafața solului?
  • Ce este izvorul?
  • Starea de agregare a apei este permanentă pe Pământ?
  • Ce este gura de vărsare a râului?
  • În cât timp se reface rezerva de apă din atmosferă?
  • În cât timp se reface rezerva de apă din oceanul planetar?
  • Ce este apa carstică?

Animații

Secţiune prin relief

  • mare/ocean - Apă sărată, stătătoare, de mare întindere.
  • lac - Apă stătătoare delimitată din toate laturile de maluri, fără legătură cu o mare sau un ocean.
  • strat de zăpadă
  • pârâu - Una din apele curgătoare cu cel mai mic debit.
  • râu - Apă curgătoare care curge pe o albie înclinată.
  • afluent - Râu care se varsă într-un râu mai mare și nu în mare.
  • munte - Ridicătură a scoarței Pământului care depășește înălțimea de 500 de m deasupra nivelului mării.
  • izvor - Locul în care apa subterană ajunge la suprafața Pământului.
  • gheţar - Masă de gheață care umple văile munților înalți și care se deplasează lent la vale.
  • râu principal - Cel mai lung râu al unui bazin hidrografic sau cu cel mai mare debit.
  • gură de vărsare - Locul în care un râu se varsă într-un alt râu, într-un lac, în mare sau în ocean.
  • apă freatică - Apa care se găsește între suprafața Pământului și stratul impermeabil.
  • strat acvifer captiv - Apa aflată sub stratul impermeabil.
  • apă din crăpăturile stâncilor (apă carstică) - Apa aflată în crăpăturile stâncilor.
  • peşteră cu stalactite - Apa subterană formează crăpături în scoarța Pământului unde se formează stalactite.

Rezerva de apă a Pământului este un perpetuum mobile uriaș. În circuitul acesteia anual intră 1,4 miliarde de km³ de apă. (Aproximativ 30% din cantitatea de apă nu ia parte la circuit, fiind legată chimic).

Ce o ţine însă în mişcare? În principal, energia radiaţiei solare. Datorită acesteia, apa își modifică în mod continuu starea de agregare: se evaporă – se condensează – îngheaţă – se topeşte.
În urma absorbţiei căldurii, gheaţa se topeşte, gheaţa şi zăpada (apă în stare solidă) trec în stare lichidă (apă), iar apa se evaporă, dând astfel naștere la vapori (apă în stare gazoasă).

În urma degajării căldurii, apa îngheaţă, vaporii de apă se condensează, formându-se norii, din care rezultă precipitaţiile. Nici în atmosferă și nici la sol apa nu-și poate menține permanent aceeaşi stare de agregare. Pe uscat, gravitaţia o pune în mişcare la suprafața solului, din zonele mai înalte spre cele mai joase, sau în subteran. Acolo îşi continuă drumul până când îşi găseşte calea spre suprafaţă sub formă de izvor.

În circuitul său, apa își croieşte drum prin mai multe geosfere, realizând astfel o legătură între acestea prin schimbarea apei. Apa din atmosferă se reînnoieşte la fiecare 8 zile, apele oceanului planetar la fiecare 3500 de ani, apa stocată în gheaţa continentală la fiecare 12 mii de ani, iar rezerva de apă subterană la fiecare 1400 de ani.

Circuitul

  • radiaţie solară
  • evaporare
  • condensare
  • topire
  • îngheţ
  • scurgere
  • formarea norilor
  • precipitații
  • ninsoare
  • evaporarea de la suprafață
  • transpiraţia plantelor
  • evaporarea oceanelor
  • infiltrare

Apele subterane

  • apă freatică - Apa care se găsește între suprafața Pământului și stratul impermeabil.
  • strat acvifer captiv - Apa aflată sub stratul impermeabil.
  • apă din crăpăturile stâncilor (apă carstică) - Apa aflată în crăpăturile stâncilor.
  • ape subterane

Explicarea procesului

  • radiaţie solară
  • evaporare
  • condensare
  • topire
  • îngheţ
  • scurgere
  • formarea norilor
  • precipitații
  • ninsoare
  • evaporarea de la suprafață
  • transpiraţia plantelor
  • evaporarea oceanelor

Narațiune

Sub efectul radiației solare, lacurile și mările se încălzesc, ceea ce determină evaporarea apelor de suprafață și a conținutului de umiditate al plantelor. Vaporii de apă urcă în straturile superioare mai reci ale atmosferei unde se condensează și formează norii.

Condensarea vaporilor de apă are loc pe suprafața particulelor de praf minuscule din atmosferă. Norii pot fi formați din picături de apă și cristale de gheață.
Vântul suflă norii și vaporii de apă spre porțiunile de uscat unde reîncepe formarea norilor. Picăturile de apă condensate încep să se mărească și, odată cu atingerea unei anumite dimensiuni, nu mai pot pluti în aer, ci cad sub formă de precipitații.

Norii aducători de ploaie au o culoare închisă și se găsesc la altitudini mici, iar norii aducători de furtuni au formă de nicovală. La temperaturi mai mari de 0°C, precipitațiile cad sub formă de ploaie, iar când temperatura scade sub 0°C, precipitațiile cad sub formă de zăpadă.

O parte din precipitațiile căzute se infiltrează în sol, iar restul de apă ajunge în apele de suprafață. Râurile transportă apa în lacuri și mări, unde, sub efectul radiației solare, procesul se reia.

Suplimente asociate

Aisberguri

Aisbergurile sunt blocuri de gheață din apă dulce care plutesc pe mare.

Apă (H₂O)

Apa este un compus stabil al hidrogenului și al oxigenului, indispensabil vieții. În natură se găsește în stare lichidă, solidă și gazoasă.

Apele subterane

Printre apele subterane se numără apa freatică, apa carstică și acviferele.

Formarea și evoluția lacurilor

Apele stătătoare cantonate în adânciturile de pe suprafața pământului iau naștere datorită forțelor endogene și exogene sau pot fi create de om.

Formarea mărilor la suprafața Pământului

Apa mărilor, fiind o forță externă, joacă un rol important în formarea țărmurilor.

Formarea norilor, tipuri de nori

Prin evaporare, apele de suprafață formează nori de diferite forme. Odată formați norii, apa cade pe suprafața Pământului sub formă de precipitații.

Mări și golfuri

Animația prezintă principalele mări și golfuri.

Râurile și formarea reliefului

Apele curgătoare, constituind a forță externă, joacă un rol important în formarea reliefului: ele produc eroziune, transportă și depun sedimente.

Structura apelor oceanice

Proprietățile fizice, flora și fauna oceanelor se schimbă în funcție de adâncimea acestora.

Vânturile locale

Principalele tipuri de vânturi locale sunt brizele montane, brizele marine și vânturile descendente.

Cascadă

Cursurile de apă care cad vertical de pe marginea unor stânci abrupte formează cascade spectaculoase.

Cicloanele și anticicloanele din zona temperată

Cicloanele sunt furtuni în formă de vârtej cu diametrul de câteva sute sau chiar mii de kilometri, însoțite de precipitații.

Circuitul oxigenului

Pe Pământ, oxigenul, element indispensabil majorității viețuitoarelor, se găsește într-un circuit continuu.

Circulația atmosferică

Circulația atmosferică, cauzată de diferența de temperatură dintre zonele ecuatoriale și cele reci, este influențată de un număr de factori, precum rotația...

Continente şi oceane

Întinderea de uscat a Pământului este împărțită în continente, acestea fiind separate de oceane.

Curenții oceanici

Circulația termohalină este un sistem global de curenți oceanici, care au o mare influență asupra climatului planetei noastre.

Fulgerul

Fulgerul este o descărcare electrostatică bruscă însoţită de fenomenul acustic numit tunet.

Harta fundului mărilor

Marginile plăcilor tectonice pot fi observate pe fundul mărilor.

Regiune carstică (nivel începător)

Formațiunile carstice includ, printre altele, dolinele și speleotemele.

Circuitul azotului

Bacteriile fixează azotul atmosferic care este apoi folosit de organismele vii sub formă de compuși.

Circuitul carbonului

Carbonul intră în componența materiei organice în timpul procesului de fotosinteză, fiind eliberat în atmosferă în timpul respirației.

Circuitul fosforului

Circuitul fosforului în natură reprezintă procesul de circulație continuă a fosforului în litosferă, hidrosferă și biosferă.

Desalinizarea apei de mare

Prin procesul de desalinizare se obține apă potabilă din apă de mare.

Despădurire

Despăduririle au un efect negativ asupra mediului înconjurător.

Ghețar (nivel începător)

Ghețarul este o masă de gheață formată din zăpadă care se deplasează în mod constant și lent.

Poluarea apei

Principalele surse de poluare a apei sunt zonele urbane, industria și agricultura.

Sistem de apărare împotriva inundațiilor

Digurile de protecție și digurile de vară au funcția de apărare împotriva inundațiilor.

Sistemul de alimentare cu apă

Sistemul de alimentare cu apă asigură furnizarea de apă potabilă.

Stație de epurare a apelor uzate

Apele uzate epurate pot fi folosite în agricultură și industrie.

Circuitul apei în natură (nivel începător)

Pe Pământ, apa este într-un proces de circulație continuă. Circuitul apei constă din următoarele procese: evaporare, condesare, topire și îngheț.

Pompe de aspirație și de presiune

Pompele de aspirație și pompele de presiune sunt cele mai simple tipuri de pompe de apă.

Regiune carstică (nivel mediu)

Formațiunile carstice includ, printre altele, dolinele și speleotemele.

Added to your cart.