Bătălia Iutlandei (1916)

Bătălia Iutlandei (1916)

Această bătălie între Marea Britanie şi Germania este considerată a fi cea mai mare bătălie navală din Primul Război Mondial.

Istorie

Cuvinte cheie

Bătălia Iutlandei, bătălie navală, Beatty, von Hipper, Jellicoe, vas de război, flotă, război mondial, crucișător, germană, britanic, bătălie, Nava de plumb, comandant, germani, istorie

Suplimente asociate

Animații

Traseu

  • Marea Flotă Britanică
  • Flota crucișătoarelor britanice
  • Marea Flotă Germană
  • Flota crucișătoarelor germane

Locul bătăliei

  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Jellicoe
  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Beatty
  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Hipper
  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Scheer

Flota germană

  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Hipper
  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Scheer

Flota britanică

  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Jellicoe
  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Beatty

Desfășurarea bătăliei

  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Jellicoe
  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Beatty
  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Hipper
  • Flota crucișătoarelor condusă de amiralul Scheer

Narațiune

Etapa 1 (1iunie 1916, 15:20)

La începutul bătăliei, s-au înfruntat flotele de crucișătoare. Cele 6 crucișătoare ale amiralului englez Beatty și cele 15 crucișătoare ale amiralului german Hipper au deschis focul la ora 15:20. Tactica germană s-a devenit a fi mai bună: au scufundat două crucișătoare britanice și li s-a ivit șansa de a distruge complet inamicul.

Etapa a 2-a (1 iunie 1916, după-amiază târziu)

Flota slăbită a amiralului Beatty a fost salvată de sosirea Marei Flote condusă de amiralul Jellicoe. Văzând superioritatea forțelor britanice, amiralul Von Hipper a renunțat la urmărirea crucișătoarelor engleze. Întreaga flotă britanică a pornit spre sud încercând să încercuiască flota germană la care se alăturase între timp și Marea Flotă condusă de amiralul Scheer.

Etapa a 3-a (1 iunie 1916, seara)

Flota britanică și-a continuat deplasarea spre sud, Jellicoe dorind să obțină un avantaj strategic înainte de bătălia decisivă. Flota germană a încercat de două ori fără succes să spargă lanțul format de navele britanice. În pofida manevrelor extrem de riscante ale germanilor, pierderile britanicilor au fost mai mari.

Etapa a 4-a (1 iunie 1916, noaptea)

După lăsarea întunericului, Scheer a schimbat direcția pornind spre nord, astfel că la a treia încercare de a sparge linia de front britanică s-a înfruntat cu forțele britanice mai slabe de la capătul nordic al liniei provocând daune grave englezilor. Germanii au pierdut o singură navă de război.

Deși bătălia nu a fost câștigată de nici unul dintre combatanți, din punct de vedere tactic, din cauza bilanțului pierderilor suferite de englezi, victoria aparține germanilor.

Suplimente asociate

Arme (Primul Război Mondial)

Datorită apariţiei de noi arme, Primul Război Mondial a adus schimbări majore în tehnologia militară.

Bătălia de la Actium (31 î.H.)

În bătălia de la țărmurile Eladei, Octavian a obținut o victorie decisivă asupra lui Marcus Antonius.

Bătălia de la Lepanto (1571)

În această bătălie navală, o flotă a Ligii Sfinte Creștine a învins decisiv principala flotă a Imperiului Otoman.

Bătălia de la Midway (1942)

Această bătălie a fost una dintre cele mai importante bătălii din cel de-Al Doilea Război Mondial, care la rândul său a transformat relaţiile de putere în...

Bătălia de la Trafalgar (1805)

Flota navală britanică condusă de amiralul Nelson a distrus flota combinată franco-spaniolă în timpul războaielor napoleoniene.

Soldat francez (Primul Război Mondial)

În timpul Primului Război Mondial, Franţa a făcut parte din alianţa politico-militară numită Antanta (Tripla Înțelegere).

Submarinul SM U-35 (Germania, 1912)

Rolul submarinelor în bătăliile navale a crescut începând cu Primul Război Mondial.

Tancuri (Al Doilea Război Mondial)

Tancurile dezvoltate la mijlocul anilor 1910 au devenit cele mai importante arme utilizate în operaţiunile militare terestre.

Atacul de la Pearl Harbor (1941)

SUA a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial după atacul devastator al armatei japoneze.

Bătălia de la Hastings (1066)

Această bătălie între normanzi şi anglo-saxoni s-a încheiat cu victoria lui Wilhelm Cuceritorul.

Bătălia de la Zama (202 î. H.)

În cel de-al doilea război punic din Africa, armata romană condusă de Scipio a înfrânt armata cartagineză a lui Hannibal.

Topografie istorică (bătălii-istorie universală)

Aşezaţi imaginile cu cele mai importante bătălii ale istoriei universale pe locurile potrivite de pe harta goală.

Tactica armatei maghiare (secolele IX-X)

Tactica maghiarilor, care a constat în simularea retragerii, apoi încercuirea duşmanilor, a fost mult timp folosită şi de alte popoare nomade.

Added to your cart.