Aisberguri

Aisberguri

Aisbergurile sunt blocuri de gheață din apă dulce care plutesc pe mare.

Geografie

Cuvinte cheie

aisberg, ghețar, gheață, Titanic, curent marin, moleculă de apă, topire, îngheț, fătare, Antarctica, Cercul Arctic, Încălzirea globală, schimbarea climei, geografie, natură

Suplimente asociate

Animații

Ghețar

Aisbergurile sunt blocuri de gheață mai mici sau mai mari care plutesc pe mare. Ele sunt fragmente de ghețari sau calote de gheață formate pe uscat și care se deplasează încet spre mare, pe parcursul a mii de ani. Astfel, aisbergurile sunt formate din apă dulce.
Ghețarii și calotele de gheață alunecă pe panta munților și dealurilor, formându-se fisuri pe suprafața acestora în timpul alunecării. Când ajung pe coastă, nu se opresc, ci înaintează în continuare în mare.

Gradul de înaintare a gheții în mare variază, astfel încât linia de întâlnire dintre uscat și apă nu poate fi determinată cu exactitate. Gheața care plutește pe mare se termină cu un perete din care se rup bucăți mai mici sau mai mari de-a lungul crăpăturilor existente, datorită mareelor și a forței valurilor, precum și a apei de mare care pătrunde sub gheață. Acest proces se numește desprindere. Din aceste blocuri de gheață desprinse pot lua naștere mai multe aisberguri de diferite forme.

Profil de sol

Aisbergurile sunt blocuri de gheață mai mici sau mai mari care plutesc pe mare. Ele sunt fragmente de ghețari sau calote de gheață formate pe uscat și care se deplasează încet spre mare, pe parcursul a mii de ani. Astfel, aisbergurile sunt formate din apă dulce.
Ghețarii și calotele de gheață alunecă pe panta munților și dealurilor, formându-se fisuri pe suprafața acestora în timpul alunecării. Când ajung pe coastă, nu se opresc, ci înaintează în continuare în mare.

Gradul de înaintare a gheții în mare variază, astfel încât linia de întâlnire dintre uscat și apă nu poate fi determinată cu exactitate. Gheața care plutește pe mare se termină cu un perete din care se rup bucăți mai mici sau mai mari de-a lungul crăpăturilor existente, datorită mareelor și a forței valurilor, precum și a apei de mare care pătrunde sub gheață. Acest proces se numește desprindere. Din aceste blocuri de gheață desprinse pot lua naștere mai multe aisberguri de diferite forme.

Tipuri

Forma aisbergurilor prezintă o mare varietate. Unele seamănă cu o placă mare, iar altele au formă de cupolă. Dar există și aisberguri în formă de pană, cu unul sau mai multe vârfuri și cu vârf plat, precum și altele care formează un bloc. O formație interesantă este așa-numitul aisberg de tip doc uscat cu o adâncitură sub formă de U între cele două vârfuri. În general, adâncitura este situată sub nivelul mării, la suprafață părând că există mai multe aisberguri separate. Din acest motiv acest tip de aisberg este deosebit de periculos.

Fizică

Aisbergurile nu diferă doar în privința formei, ele au și dimensiuni foarte variate. Ele variază de la bucăți de gheață de unu-doi metri până la aisberguri uriașe cu un diametru de sute de metri. Aisbergurile din jurul Antarcticii sunt mai mari: au un diametru de circa 300-500 m. Aisbergurile din emisfera nordică au un diametru de aproximativ 100-300 m. Doar o zecime dintr-un aisberg se găsește la suprafața mării, 90% din volumul său se află sub apă.

Moleculele de apă sunt legate prin așa-numite legături de hidrogen. Aceste legături se formează între atomul de hidrogen al unei molecule de apă și o pereche de electroni neparticipanți ai atomului de oxigen al unei alte molecule de apă.
În gheață, care este o formă cristalină a apei, legătura de hidrogen se formează între toate moleculele de apă, rezultând o structură ordonată cu spații mari goale între moleculele de apă. În apa lichidă, nu toate moleculele formează legături de hidrogen, astfel apare o structură mai puțin organizată în care moleculele de apă se află mai aproape una de cealaltă. În consecință, densitatea gheții este mai mică decât cea a apei. Acesta este motivul pentru care gheața plutește pe apă.

Apariție

Majoritatea aisbergurilor se află în apele din jurul Antarcticii. Curentul Antarctic de Vest transportă aisbergurile spre est. De asemenea, există un număr mare de aisberguri și în emisfera nordică. Acestea provin din insulele situate dincolo de cercul polar arctic și se deplasează spre sud cu Curentul Groenlandei de Est sau Curentul Labradorului, până când se topesc în apele mai calde. Durata de viață a unui aisberg este în general de doi-trei ani.

Consecințele încălzirii globale

Topirea ghețarilor și a calotelor de gheață s-a accelerat în ultimul timp. Cauzele trebuie căutate în încălzirea globală cauzată de gazele cu efect de seră. Acest proces are un impact negativ și asupra condițiilor de viață ale oamenilor și asupra echilibrului ecologic global. Potrivit estimărilor, în secolul XXI, nivelul oceanului planetar va crește cu câțiva zeci de centimetri. Pe termen lung, aceasta ar putea însemna o amenințare pentru orașele de coastă.

Titanic

Narațiune

Aisbergurile sunt blocuri de gheață mai mici sau mai mari care plutesc pe mare. Ele sunt fragmente de ghețari sau calote de gheață formate pe uscat și care se deplasează încet spre mare, pe parcursul a mii de ani. Astfel, aisbergurile sunt formate din apă dulce.
Ghețarii și calotele de gheață alunecă pe panta munților și dealurilor, formându-se fisuri pe suprafața acestora în timpul alunecării. Când ajung pe coastă, nu se opresc, ci înaintează în continuare în mare.

Gradul de înaintare a gheții în mare variază, astfel încât linia de întâlnire dintre uscat și apă nu poate fi determinată cu exactitate. Gheața care plutește pe mare se termină cu un perete din care se rup bucăți mai mici sau mai mari de-a lungul crăpăturilor existente, datorită mareelor și a forței valurilor, precum și a apei de mare care pătrunde sub gheață. Acest proces se numește desprindere. Din aceste blocuri de gheață desprinse pot lua naștere mai multe aisberguri de diferite forme.

Forma aisbergurilor prezintă o mare varietate. Unele seamănă cu o placă mare, iar altele au formă de cupolă. Dar există și aisberguri în formă de pană, cu unul sau mai multe vârfuri și cu vârf plat, precum și altele care formează un bloc. O formație interesantă este așa-numitul aisberg de tip doc uscat cu o adâncitură sub formă de U între cele două vârfuri. În general, adâncitura este situată sub nivelul mării, la suprafață părând că există mai multe aisberguri separate. Din acest motiv acest tip de aisberg este deosebit de periculos.

Aisbergurile nu diferă doar în privința formei, ele au și dimensiuni foarte variate. Ele variază de la bucăți de gheață de unu-doi metri până la aisberguri uriașe cu un diametru de sute de metri. Aisbergurile din jurul Antarcticii sunt mai mari: au un diametru de circa 300-500 m. Aisbergurile din emisfera nordică au un diametru de aproximativ 100-300 m. Doar o zecime dintr-un aisberg se găsește la suprafața mării, 90% din volumul său se află sub apă.

Moleculele de apă sunt legate prin așa-numite legături de hidrogen. Aceste legături se formează între atomul de hidrogen al unei molecule de apă și o pereche de electroni neparticipanți ai atomului de oxigen al unei alte molecule de apă.
În gheață, care este o formă cristalină a apei, legătura de hidrogen se formează între toate moleculele de apă, rezultând o structură ordonată cu spații mari goale între moleculele de apă. În apa lichidă, nu toate moleculele formează legături de hidrogen, astfel apare o structură mai puțin organizată în care moleculele de apă se află mai aproape una de cealaltă. În consecință, densitatea gheții este mai mică decât cea a apei. Acesta este motivul pentru care gheața plutește pe apă.

Majoritatea aisbergurilor se află în apele din jurul Antarcticii. Curentul Antarctic de Vest transportă aisbergurile spre est. De asemenea, există un număr mare de aisberguri și în emisfera nordică. Acestea provin din insulele situate dincolo de cercul polar arctic și se deplasează spre sud cu Curentul Groenlandei de Est sau Curentul Labradorului, până când se topesc în apele mai calde. Durata de viață a unui aisberg este în general de doi-trei ani.

Topirea ghețarilor și a calotelor de gheață s-a accelerat în ultimul timp. Cauzele trebuie căutate în încălzirea globală cauzată de gazele cu efect de seră. Acest proces are un impact negativ și asupra condițiilor de viață ale oamenilor și asupra echilibrului ecologic global. Potrivit estimărilor, în secolul XXI, nivelul oceanului planetar va crește cu câțiva zeci de centimetri. Pe termen lung, aceasta ar putea însemna o amenințare pentru orașele de coastă.

Suplimente asociate

Oazele

Deșerturile sunt zone periculoase în care viața nu poate înflori decât datorită unor izvoare...

Munții bloc

Aproape peste tot în lume găsim rămășițe ale munților Caledonieni sau Hercinici.

Fenomene atmosferice fascinante

Haideți să vedem cum se formează unele fenomene atmosferice fascinante.

Calea Lactee

Galaxia noastră are un diametru de 100 000 de ani-lumină. Soarele este una dintre cele...

Circuitul carbonului

Carbonul intră în componența materiei organice în timpul procesului de fotosinteză, fiind...

Forme de relief eoliene în deşerturi

Vântul, ca un factor extern, joacă un rol important în formarea deşerturilor.

Savana africană

Cea mai mare savană contiguă de pe glob se află în Africa, reprezentând o treime din suprafața...

Falie (nivel începător)

Faliile sunt rupturi care despart două blocuri ale scoarței Pământului, ca urmare a...

Added to your cart.