Activitate vulcanică

Activitate vulcanică

În timpul activității vulcanice, din scoarța terestră erupe la suprafață magma.

Geografie

Cuvinte cheie

vulcan, activitate magmatică, erupție vulcanică, vulcani, activitatea vulcanică, magmă, activitate postvulanică, camera magmatică, plăci tectonice, cutremur de pământ, lavă, formarea munților, Muntele Vezuviu, natură, geografie, placă tectonică, scoarța terestră, dezastru

Suplimente asociate

Animații

Vulcani și plăci tectonice

  • Placa Africană
  • Placa Eurasică
  • Placa Arabică
  • Placa Indiană
  • Placa Nord-Americană
  • Placa Sud-Americană
  • Placa Pacificului
  • Placa Caraibilor
  • Placa Cocos
  • Placa Nazca
  • Placa Antarctică
  • Placa Australiană
  • Placa Filipinelor

Cele mai mari erupții vulcanice

  • Mauna Kea
  • Mauna Loa
  • Novarupta
  • Mt. St. Helens
  • Santa Maria
  • Cotopaxi
  • Muntele Pelée
  • La Soufrière
  • Vezuviu
  • Stromboli
  • Etna
  • Kolumbo
  • Piton de la Fournaise
  • Bandai San
  • Pinatubo
  • Krakatau
  • Tambora
  • Tarawera

Vulcani explozivi

  • nor de cenușă - Se formează în timpul erupției vulcanilor explozivi.
  • crater - Zona de la suprafața coșului lățită sub formă de pâlnie unde are loc erupția lavei.
  • flux piroclastic - Flux de cenușă și roci care se scurge din conul vulcanic în timpul erupției vulcanice explozive.

Vulcani efuzivi

  • crater - Zona de la suprafața conului lățită sub formă de pâlnie unde are loc erupția lavei.
  • flux de lavă - Magma care erupe la suprafață.

Vulcani micști

  • coș - Traversându-l erup la suprafață magma, vaporii și gazele.
  • crater - Zona de la suprafața coșului sub formă de pâlnie unde are loc erupția lavei.
  • scurgere de lavă - Magma care erupe la suprafață.

Activitate postvulcanică

  • fumarolă - Emanație de gaze care conține diferite elemente chimice.
  • gheizer - Izvor care aruncă periodic apă fierbinte.
  • solfatară - Emanație vulcanică constituită din gaze sulfuroase.
  • mofetă - Emanație de bioxid de carbon.
  • vulcan noroios - În zonele cu sol argilos, gazul este emanat prin noroiul lichid sub formă de bule.

Animație

  • Mauna Kea
  • Mauna Loa
  • Novarupta
  • Mt. St. Helens
  • Santa Maria
  • Cotopaxi
  • Muntele Pelée
  • La Soufrière
  • Vezuviu
  • Stromboli
  • Etna
  • Kolumbo
  • Piton de la Fournaise
  • Bandai San
  • Pinatubo
  • Krakatau
  • Tambora
  • Tarawera
  • Placa Africană
  • Placa Eurasică
  • Placa Arabică
  • Placa Indiană
  • Placa Nord-Americană
  • Placa Sud-Americană
  • Placa Pacificului
  • Placa Caraibilor
  • Placa Cocos
  • Placa Nazca
  • Placa Antarctică
  • Placa Australiană
  • Placa Filipinelor

Narațiune

Vulcanismul este procesul geologic pe parcursul căruia magma ajunge din scoarța Pământului la suprafața acestuia. Vulcanii nu sunt amplasați întâmplător, ci formează lanțuri, care sunt de fapt margini ale plăcilor tectonice.
Vulcanismul are un rol foarte important în formarea munților. Magma aflată sub scoarța Pământului este compusă din roci topite de culoare roșie. Magma care erupe la suprafață se numește lavă, în punctul de erupție formându-se un vulcan. În funcție de tipul de erupție, se deosebesc vulcani de tip exploziv, vulcani de tip efuziv și vulcani micști.

Vulcanii explozivi produc mulți vapori și multe gaze care erup cu explozii puternice din crater. Formează coloane de nori de cenușă și flux piroclastic. Norii de cenușă pot fi purtați de vânt pe suprafețe foarte întinse. Fluxul piroclastic se revarsă cu viteză mare din conul vulcanic. Aceasta este forma cea mai distrugătoare de erupție vulcanică. Cele mai cunoscute exemple ale acestui tip de erupție sunt Krakatau, Muntele Pelée și Muntele St. Helens.

Erupțiile efuzive nu sunt însoțite de explozii și nici de flux piroclastic, în timpul lor revărsându-se doar lavă lichidă. Conul vulcanic se formează din lava solidificată. Astfel de vulcani sunt cei din insulele Hawaii: Mauna Kea și Mauna Loa.

Vulcanii micști sunt însoțiți și de erupții explozive și de revărsare de lavă. Conul vulcanic este format din straturi alternative de materiale piroclastice și lavă solidificată, de aceea sunt numiți vulcani stratificați. Majoritatea vulcanilor din lume sunt vulcani micști. Cei mai cunoscuți astfel de vulcani sunt Stromboli, Etna și Cotopaxi.

În urma erupțiilor vulcanice se poate observa o activitate postvulcanică. Aceasta constă din vapori și scurgeri de gaze constituite din diverse substanțe chimice. Aceste activități postvulcanice sunt denumite fumarole.

Solfatara, un tip de fumarolă, este o emanație de vapori de apă și substanțe sulfuroase.

Mofeta, tot un tip de fumarolă, constituie o emanație de bioxid de carbon. Mofeta poate fi uscată, atunci când la suprafață erupe gaz, sau umedă atunci când la suprafață erupe apă cu conținut de carbon.

Gheizerul este un izvor care aruncă apă fierbinte care erupe periodic. Apa care se scurge și se acumulează în cavitățile subterane se supraîncălzește datorită temperaturii din camera magmatică de sub ea și izbucnește la suprafață.

Vulcanii noroioși sunt fenomene întâlnite în zonele cu sol argilos. Erupțiile de noroi sunt însoțite de emanații de gaze.

Cele mai distrugătoare erupții vulcanice împrăștie cantități uriașe de materiale piroclastice. Erupția vulcanului Krakatau din anul 1883 a împrăștiat 18 km3 de materiale piroclastice, în timp ce în 1815 erupția vulcanului Tambora, probabil cea mai mare din istoria omenirii, a împrăștiat 80 de km3 de astfel de materiale pe o suprafață întinsă.
O erupție de o asemenea anvergură are repercursiuni la nivel global asupra atmosferei terestre, climei și faunei.

Suplimente asociate

Puncte fierbinți

Punctele fierbinți sunt zone ale suprafaței scoarței terestre caracterizate de dese ridicări ale magmei la suprafață, ceea ce dă naștere la vulcani.

Formarea stratovulcanilor

Stratovulcanii sunt formați din straturi de cenușă vulcanică, fragmente de rocă și lavă.

Gheizer

Gheizerul este un izvor caracterizat prin izbucniri intermitente de apă și vapori.

Încrețire (nivel începător)

Sub acțiunea forțelor de presiune laterale, straturile de rocă se încrețesc. Acesta este modul de formare al munților de încrețire.

Încrețire (nivel mediu)

Sub acțiunea forțelor de presiune laterale, straturile de rocă se încrețesc. Acesta este modul de formare al munților de încrețire.

Cutremur (seism)

Cutremurul este unul dintre cele mai devastatoare fenomene naturale de pe Terra.

Deriva continentelor pe scară geologică

De-a lungul istoriei Pământului, continentele au fost în continuă mișcare.

Falie (nivel începător)

Faliile sunt rupturi care despart două blocuri ale scoarței Pământului, ca urmare a mișcărilor tectonice verticale. Blocurile rezultate se deplasează vertical.

Harta fundului mărilor

Marginile plăcilor tectonice pot fi observate pe fundul mărilor.

Harta topografică a Ungariei

Animația prezintă regiunile geografice ale Ungariei.

Izvoare hidrotermale oceanice

Izvoarele hidrotermale oceanice sunt fisuri în planșeul oceanic din care erupe apă geotermală.

Plăci tectonice

Plăcile tectonice se deplasează una în funcție de alta.

Topografia Pământului

Animația prezintă cei mai mari munți, cele mai mari câmpii, lacuri și deșerturi ale Pământului.

Tornade

Tornadele de scurtă durată dar extrem de puternice pot cauza daune foarte mari.

Tsunami

Valurile tsunami sunt valuri foarte înalte cu o putere de distrugere extraordinară.

Circuitul carbonului

Carbonul intră în componența materiei organice în timpul procesului de fotosinteză, fiind eliberat în atmosferă în timpul respirației.

Efectul de seră

Activitatea umană constituie cauza intensificării efectului de seră care determină încălzirea globală.

Pământul

Pământul este o planetă telurică a cărei atmosferă conține oxigen și a cărei scoarță este solidă.

Termeni din geografia fizică

Animația prezintă cele mai importante forme de relief, apele de suprafață și reprezentarea simbolică a acestora.

Added to your cart.